Cartierul Crângaşi înseamnă 250 de blocuri construite pe repede înainte, menite să mute urgent toate familiile care locuiau acolo unde este acum Lacul Morii. Acest lucru se întâmpla pe vremea în care lacul inunda constant zona. Dar cu 200 de ani înainte, Crângaşi era doar o aşezare mică, cu atât de puţine gospodării câte puteau fi numărate pe degetele de la o mână.

19227-dscf4081.jpgCrângaşi, zonă ce datează din 1800

Crângaşii sunt definiţi drept oameni care locuiesc într-o pădurice, şi aşa a pornit istoria cartierului cu acelaşi nume. O hartă statistică întocmită în 1828-1832 aminteşte despre un cătun neînsemnat, Crângaşi, cu maximum cinci gospodării. În timp însă, aşezarea a căpătat amploare iar la începutul secolului al XX-lea, acest cătun reprezenta o mică zonă locuită, situată în apropierea râului Dâmboviţa, mai exact la graniţa dintre Bucureşti şi comuna Marele Voievod. După anul 1922, o parte din cătunul Crângaşi a fost inclus în teritoriul Capitalei, deşi era doar o periferie unde familiile sărace îşi construiau case. Abia din 1960, pe loturile rămase libere, au fost ridicate primele blocuri. Astfel, au apărut imobilele de P+3 din zona străzii Ruseţu, iar ulterior - cele cu patru etaje de pe bd. Constructorilor.

După anul 1970, în decurs de zece ani, Capitala a suferit două mari inundaţii în urma cărora zona Crângaşi a fost una dintre cele mai afectate zone. Apele au afectat multe locuinţe, iar pe unele dintre ele le-au distrus complet. În 1980, s-a început amenajarea unui lac de acumulare care este cunoscut acum ca Lacul Morii şi au început puternic construcţiile de blocuri P+8 şi P+10. Acum, cartierul este locuit de aproximativ 350.000 de rezidenţi.

„Cele mai căutate apartamente sunt cele de două camere, în blocuri construite după anul 1980 şi, în general, stradale. Apoi vin cele de trei camere, fiind urmate de garsoniere şi patru camere. Pentru două camere, preţurile la care se tranzacţionează variază între 55.000 - 65.000 euro, trei camere se vând în medie între 65.000 - 75.000 euro, patru camere între 75.000 - 85.000 euro, iar garsonierele până în 45.000 euro. Aceste preţuri sunt dictate de poziţia imobilului, suprafaţa utilă şi gradul de finisare.", spune Bogdan Dobriţoiu, Director General la General Service 2000.

Dezvoltarea din ultimii ani a menţinut preţurile în cartier

Cartierul s-a dezvoltat mult. Locuitorii cartierului au la dispoziţie un ştrand, care a fost modernizat şi dotat cu două terenuri de fotbal, unul de tenis, un loc special amenajat cu nisip şi prevăzut cu o instalaţie de iluminat nocturnă. De asemenea, Parcul Crângaşi, care a fost neglijat mult timp, a fost reamenajat şi adus la standarde normale. Acum are bănci, locuri de joacă pentru copii şi spaţii pentru animale de companie. Dar, fiind vorba despre un cartier mic, de doar 75 de hectare, nu se simte o preferinţă puternică a clienţilor pentru proximitatea acestor amplasamente.

„E o zonă foarte mică, preţurile nu variază foarte mult de la una la alta. Indiferent că te duci la metrou sau la parc, nu faci prea mult timp.", spun reprezentanţii agenţiei Fronterra.

Şi totuşi, lucrurile s-au schimbat mult faţă de acum câţiva ani. Preţurile au scăzut cu până la 40% comparativ cu vremurile de dinainte de criză.

„Chiar dacă 25-30% dintre clienţii din tot oraşul sunt interesaţi de Crângaşi, avem o tranzacţie pe lună în acest cartier. Preţurile cele mai mici se găsesc în blocurile mai vechi spre Giuleşti, unde e mai ieftin cu 15-20%.", spune Tiberiu Bobaru, City Invest Imobiliare.

Chiriile au scăzut mai mult decât preţurile de vânzare

Piaţa chiriilor în acest cartier este foarte dinamică, fiind căutat în general de tinerii care studiază în cadrul Politehnicii Bucureşti, ori lucrează în zona de nord a Capitalei, care e legată direct de Crângaşi de linia tramvaiului 41.

• Garsonierele se închiriază între 100-150 euro/lună
• Două camere se închiriază între 150-250 euro/lună
• Trei camere se închiriază între 200 şi 300 euro/lună
• Patru camere se închiriază cu până la 350 euro/lună

„Preţurile în ultimii doi ani au rămas stabile, aşa că nu sunt modificări semnificative faţă de anul 2010. Poate începând din primăvara acestui an se observă o uşoara creştere, undeva între 1-3% pe piaţa vânzărilor de apartamente şi o uşoară scădere de 2-6% în sectorul închirierilor pe un fond general de scăderi pe întreaga piaţă a chiriilor în Capitală.", adaugă Dobriţoiu.

În Crângaşi se găsesc două licee, o şcoală generală şi o grădiniţă de stat. Din punctul de vedere al zonelor comerciale acolo se găseşte Piaţa Crângaşi, iar mall-urile sunt la câteva staţii de tramvai distanţă. În Crângaşi însă nu sunt nici prea multe construcţii noi.

„Apartamentele în blocurile noi reprezintă sub 5% din numărul de imobile din cartierul Crângaşi, aşa că nu au o pondere majoră în economia vânzărilor şi nici o mare atractivitate. Asta poate şi pentru că acest cartier este unul dintre cele mai noi din Bucureşti, majoritatea blocurilor fiind construite după anul 1980.", arată Bogdan Dobriţoiu.

Ansamblurile rezidenţiale noi s-au ridicat însă în împrejurimea cartierului, în zone precum Semănătoarea sau Militari. Câteva dintre ele sunt Virtuţii Residence, Crângaşi Apartments, West Park Lake Towers, Sema Park.


16 iunie 2011