Capitala se muta la tara

Consilierii Capitalei au adoptat nu de mult proiectul care vizeaza Zona Metropolitana, trecand cu totul peste parerea oamenilor. Cei mai multi locuitori din viitorul Bucuresti nici macar nu stiu ce-i asteapta, insa viseaza doar la strazi mai bune si la gaze, pe care nu si le pot permite.

Bucurestiul se va largi in perioada urmatoare de jur-imprejur, prinzand in plasa inca sase orase cu 87.258 de locuitori si 87 de comune, cu 487.775 de suflete. Suprafata Zonei Metropolitane va fi de 5.046,1 km patrati, in timp ce Bucurestiul are la ora actuala 228,2 kmp.
Mai multe voci sustin ca Zona Metropolitana exista deja prin faptul ca se realizeaza un schimb de forta de munca constant intre Capitala si zonele premetropolitane. “Aproximativ 65% dintre locuitorii din Ilfov vin in Bucuresti sa lucreze si in jur de 15-20% dintre bucuresteni presteaza diverse activitati in Ilfov“, ne-a declarat initiatorul proiectului, Vasile Gherasim. In acelasi timp, mai mult de jumatate dintre terenurile extravilane sunt cumparate de bucuresteni.

Decizie de la centru

Locuitorii din zonele premetropolitane se declara mai mult decat incantati de faptul ca vor fi inclusi intr-un proiect atat de pretentios, cu toate ca nu cunosc decat avantajele. Mai mult decat atat, pana acum acestia nici macar nu au fost intrebati daca sunt sau nu de acord sa fie metropolitani. “In urma cu o saptamana, am primit si noi un fax prin care Primaria Capitalei ne instiinta de faptul ca vom fi inclusi in zona metropolitana, nimic mai mult“, ne-a declarat primarul din Petrachioaia,
jud. Ilfov, Stanciu Stefan. Oamenii privesc aceasta initiativa doar ca pe una favorabila, in sensul ca asa vor avea acces la drumuri mai bune, la o infrastructura noua si la o retea de gaze, lucruri pentru care bugetele alocate in prezent sunt total insuficiente. Despre taxele si impozitele care vor urca vertiginos nu i-a informat nimeni. “Mai nou, cererea terenurilor si a caselor la noi in zona a crescut surprinzator de mult, in general cei interesati sunt bucurestenii. S-a ajuns la situatia in care azi se scoate la vanzare o casa, iar maine este solicitata chiar daca preturile nu mai sunt deloc scazute“, conchide Stanciu.

Prefectul devine guvernator

Gherasim sustine ca Metropola impune un management administrativ deosebit, ceea ce face ca functia de prefect sa dispara pentru a fi inlocuita cu cea de guvernator. Acesta va conduce sedintele prefectului si va lucra impreuna cu doi subguvernatori. Totodata, ar trebui infiintat Consiliul Metropolitan, ceea ce ar duce la disparitia consiliilor locale. “In 1938, Bucurestiul functiona precum o Zona Metropolitana care se intindea pana la Snagov. Ar trebui sa facem in asa fel incat sa revenim la forma de administrare de atunci. Asta ar insemna ca membrii consiliului sa nu mai fie alesi asa la intamplare, ci acesta sa fie compus din raspunzatorii vietii civice, adica seful de la Directia de Sanatate, de la politie, registratura, invatamant etc. Aceasta pare a fi singura modalitate prin care s-ar realiza depolitizarea proiectului, care capata deja o dimensiune economica, desi este doar o initiativa sociologica“, a adaugat Gherasim.

Centura verde

Proiectul adoptat recent de alesii locali vizeaza asigurarea in interes general a nivelului minim de responsabilitate in ceea ce priveste dispunerea asezarilor urbane in acest spatiu, amenajand zonele naturale de importanta agricola si peisagistica. Specialistii care au lucrat la proiect urmaresc crearea unui teritoriu competitiv prin cooperarea dintre diferite regiuni, corelarea diferitelor politici sectoriale (economice, sociale, culturale si ecologice), ca si prin cooperarea dintre diferite niveluri ale administratiei publice.

In prima faza, specialistii isi propun sa constituie “Centura Verde-Galbena“ a Capitalei. De altfel, acesta a fost si un important deziderat al Planului de Urbanism General (PUG) al Bucurestiului. Potrivit initiatorilor proiectului, aceasta centura va asigura echilibrul relatiei dintre dezvoltarea urbana si mediul natural si antropic, cu scopul de a controla extinderea nejustificata a constructiilor, de a proteja valorile, de a proteja situri istorice, poduri, lacuri, dar si de a sprijini revigorarea urbana prin incurajarea renovarii zonelor abandonate de la periferie, in special in sudul Bucurestiului.

Centura Verde-Galbena va asigura nevoile de acces ale populatiei urbane in spatiul rural deschis si oportunitati pentru activitati sportive si recreative in proximitatea zonei urbane, dar si utilizarea terenurilor cu destinatie agricola si silvica in mod echilibrat. Totodata, se are in vedere cresterea nivelului de performanta a teritoriului printr-o buna gestionare a resurselor locale, regionale si nationale: este vorba despre terenuri, echipamente, mijloace de comunicare, resurse umane (culturale si de prestigiu), organizatorice si financiare.

Inca un aeroport international

Dezvoltarea metropolei va mai cuprinde si o linie rapida de metrou intre Bucuresti si Otopeni, unde se afla Aeroportul International “Henri Coanda“. In plus, se vor construi un hipodrom si un teren de golf in zona Lacului Vacaresti, precum si un nou aeroport international in sudul Capitalei, la Vidra. Proiectul prevede si crearea a opt parcuri regionale: Snagov, cu o suprafata de peste 27.000 ha, Gradistea, cu 27.700 ha, Branesti -35.441 ha, Budesti - 41.865 ha, Comana - 35.194 ha, Mihailesti - 33.605 ha, Bolintin - 23.962 ha si Buftea, cu suprafata de 29.553 ha.