|
|||
|
|
|||
 Dificultatile financiare prin care trece societatea MTS Leasing si soarta incerta a celor 39 de companii
ce au in titulatura denumirea de leasing, urmarite de Ministerul Finantelor si aflate in diverse stadii ale executarii silite, readuc in atentia operatorilor acestei piete necesitatea
aparitiei unui set de norme care sa protejeze clientii.Compania MTS Leasing GmbH, specializata în finantari imobiliare pentru constructii în sistem leasing, cu sediul în Germania, a intrat in forta pe piata romaneasca, in urma cu un an, si s-a facut cunoscuta promovând o oferta de exceptie: o dobânda de numai 5% pe an, in conditiile in care creditele ipotecare si imobiliare, acordate pe o perioada cuprinsa între 15 si 20 de ani, au o dobânda anuala de circa 7-8%. Ce s-a intamplat in contabilitatea firmei, unde si de ce s-au dus banii nu se stie nici azi prea bine. Cert este ca societatea a incetat sa-si plateasca furnizorii, acestia au oprit constructia locuintelor contractate cu MTS Leasing, iar clientii care platisera avansul pentru casa au intrat in panica atunci cand au aflat ca firma nu mai are bani. Acesta pare sa fi fost semnalul de alarma care a pus pe jar piata leasingului. Pe de-o parte, Asociatia de Leasing Bancar (ALB), care reuneste opt companii subsidiare ale bancilor, a solicitat saptamana trecuta înfiintarea unei autoritati de reglementare a pietei de profil si impunerea unor norme prudentiale minime, pentru a se evita pe viitor situatii de genul celei de la MTS Leasing. Pe de alta parte, desi avea pana de curand rezerve fata de infiintarea unei autoritati de reglementare, Asociatia Societatilor de Leasing din România (ASLR), la care s-au afiliat 33 de societati, isi reconsidera pozitia si cere protectie pentru clientii sai. Vin vremuri grele pentru firmele mici Supravegherea pietei de leasing a constituit, în ultima perioada, subiect de dezbatere între reprezentantii societatilor din domeniu si autoritati. Cu toate ca Asociatia de Leasing Bancar a insistat constant în favoarea acestei idei, actualul proiect de modificare a Ordonantei 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing nu include o astfel de prevedere. În prezent, proiectul se afla la Comisia de buget-finante din Camera Deputatilor. Actul normativ stabileste obligatia societatilor de profil de a avea leasingul ca obiect principal de activitate, impune existenta unui capital social minim de 100.000 de euro si cresterea graduala a acestuia conform standardelor europene. ALB considera necesar ca supravegherea sa fie realizata sub coordonarea directa a Bancii Nationale a României (BNR). „Impunerea si implementarea unor norme minime cu referire la autorizarea si functionarea societatilor de leasing, ca parte a pietei financiare non-bancare, vor aduce încredere în sistemul financiar din România, în special în societatile de leasing neafiliate bancilor comerciale, atât din partea investitorilor straini, cât si din partea clientilor de toate categoriile, consumatori directi ai acestor produse financiare“, spun reprezentantii ALB. Potrivit conducerii asociatiei, toate aceste prevederi sunt menite sa-i protejeze pe clienti de acei jucatori falsi care, prin frauda, îsi dezvolta o afacere în zone vulnerabile din punct de vedere legislativ, speculând lipsa unor prevederi specifice de functionare a pietei. Banca Nationala nu pare insa prea dornica sa supravegheze piata leasingului: „Impreuna cu guvernul, se vor elabora niste norme minime de reglementare, autorizare si supraveghere ale altor entitati care dau credite, in afara de institutiile de credit. Banca Nationala nu se poate substitui insa legii, nu poate sa reglementeze si sa supravegheze ceva care, prin obiectul de activitate, prin statutul BNR, nu este definit sa intre in atributiile sale. Ar insemna un abuz de putere si departe de gandul reprezentantilor Bancii Nationale sa faca asa ceva. BNR nu poate, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, sa reglementeze, sa autorizeze sau sa supravegheze societatile de leasing”, a declarat pentru Sfin Mugur Stet, purtator de cuvant al BNR. Modelul occidental: statul supravegheaza Modernizarea legislatiei este recomandata insa de expertii domeniului legislativ. „O modificare a Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing ar fi extrem de utila in contextul cresterii pietei de profil din Romania. Ar fi necesar ca legislatia romaneasca in materie sa fie pusa in acord cu legile statelor din vestul Europei, in scopul asigurarii soliditatii financiare si supravegherii societatilor de leasing”, a precizat Andreea Ionescu, avocat asociat la Tuca si Asociatii, coordonatorul Departamentului Finantari de Proiecte, Banking si Dreptul Muncii. Si asta cu atat mai mult, cu cat exista deja exemple de urmat. „In Franta, cerintele minime de capital social pentru o societate de leasing sunt de peste 2.000.000 de euro, in timp ce in Italia capitalul social minim pentru infiintare este de 500.000 de euro. In Marea Britanie, companiile de leasing cad sub incidenta legii bancare si sunt obligate sa faca raportari periodice la banca centrala. Aceleasi obligatii le au si companiile de leasing din Franta. In Germania, acestea sunt supuse supravegherii guvernamentale”, explica avocatul societatii Tuca si Asociatii. In schimb, analistii, chiar daca sunt de acord cu revizuirea legislatiei, nu vad cu ochi buni aparitia unui organism de supraveghere. „Criza societatii MTS Leasing este un argument ce «pica bine» celor care au sustinut si sustin necesitatea crearii unui organism de supraveghere a activitatilor de leasing. Personal, ma situez impotriva curentului în aceasta problema si cred ca, desi este necesar sa îmbunatatim reglementarile învatand din greseli si esecuri, nu trebuie sa cadem în extrema fetisizarii reglementarii si controlului, care ajung, în cele din urma, sa sufoce initiativa si mediul de afaceri”, este de parere Aurelian Dochia, analist al BRD-SG. „Este în mod cert necesara o revizuire a legislatiei referitoare la activitatile de leasing, prin care sa se precizeze mai bine si mai echilibrat drepturile si obligatiile partilor ce intra in-tr-o relatie contractuala în cazul leasingului. Organismele existente de protectie a consumatorului ar trebui sa se sesizeze cu privire la existenta unor contracte cu prevederi abuzive, asa cum se pare ca a fost cazul la MTS Leasing. In sfarsit, justitia ar trebui sa aiba capacitatea de a rezolva cu mult mai multa diligenta litigiile de natura comerciala, inclusiv pe cele ce tin de leasing”, spune Aurelian Dochia. Mai multa protectie Piata de leasing autohtona este formata din cateva mii de companii care indeplinesc doua conditii simple, impuse de lege, pentru a opera in acest domeniu: includerea activitatii de leasing in obiectul de activitate si un capital social de 500 milioane lei (vechi). Din numarul total, doar in jur de 200 de firme sunt active. Iar dintre acestea o buna parte sunt in proces cu statul pentru sume datorate bugetului. Ele se afla in incapacitate de plata mascata, dar afacerile merg inainte, in asteptarea unor ipotetice finantari. Insa clientii companiilor aflate in incapacitate de plata nu au vreo sansa sa pastreze bunurile pentru care au platit de-a lungul timpului; cata vreme contractul este in derulare, nu ei sunt proprietarii, ci compania cu care au incheiat contractul de leasing, iar bunurile respective sunt puse gaj de firmele de leasing la bancile ce ofera finantare. In caz de faliment, bancile executa gajul, iar clientul ramane cu buza umflata, chiar daca a achitat ratele de leasing la timp. „Trebuie sa privim cu realism situatia si in niciun caz sa nu incercam a acorda pietei de leasing, atat in consistenta, cat si in calitate, mai mult decat i se cuvine”, declara Cornel Constantinescu, presedintele ASLR. Este stiut ca piata de leasing din Romania nu a atins inca nivelul de maturitate mult asteptat, deci eventualele miscari ale pietei in sensul consolidarii acesteia nu se vor realiza acum, cand suntem in pragul de a majora capitalul social minim obligatoriu de la 0,5 miliarde lei (vechi - n.r.), la 4 miliarde lei (vechi - n.r.)”, mai spune Constantinescu. Actorii acestei piete simt insa ca au nevoie de ajutor. „Faptul ca o societate are in obiectul de activitate si leasingul nu inseamna ca aceasta chiar activeaza ca o societate financiara. Piata de leasing, ca parte a pietei financiare, trebuie privita cu mai mult interes si responsabilitate atat de catre cei care joaca un rol activ in acest domeniu, cat mai ales de organele in drept, care ar trebui sa fie ceva mai preocupate de crearea cadrului propice desfasurarii activitatii de leasing in Romania”, a conchis presedintele ASLR. In conditii normale, pe o crestere constanta a cererii, cu o concurenta redusa si rate ridicate de profitabilitate, este de asteptat ca acest sector sa cunoasca o dezvoltare puternica in urmatorii ani. Dar piata, spun operatorii ei, nu ofera conditii normale in mo-mentul de fata. Ceea ce s-a vazut cu ochiul liber din drama clientilor MTS Leasing este doar varful aisbergului. Pe o piata fara niciun arbitru, in care orice firma poate experimenta leasingul daca are 15.000 de euro drept capital social, necazurile nu vor conteni sa apara.
|
25 July 2005
