După 11 luni, unele fonduri de acţiuni au înregistrat pierderi mai mari decât cele mai lichide zece companii de la BVB

Chiar dacă plasamentul într-un fond de investiţii prezintă un risc mai redus decât investiţia directă în acţiuni si, implicit, o evoluţie mai stabilă, există fonduri care au provocat investitorilor pierderi mai mari decât cele mai lichide zece titluri de la BVB. Desi, în noiembrie, randamentele pozitive ale fondurilor de investiţii nu au fost la fel de rare, încrederea investitorilor a fost puternic zdruncinată, mai ales că recuperarea pierderilor Bursa evaporă banii fondurilorpoate să dureze cel puţin doi ani.

Efectele crizei financiare la nivelul Bursei de Valori Bucuresti (BVB) au afectat din plin si fondurile de investiţii. Desi după 11 luni doar o treime din fonduri au reusit să aducă profituri investitorilor, numărul celor care au preferat un asemenea plasament s-a majorat semnificativ. În perioada ianuarie-octombrie, piaţa fondurilor se îmbogăţise cu 3.500 de noi investitori, în timp ce sumele nete intrate în acest interval au ajuns la 200 de milioane de lei. Numărul investitorilor care s-au retras din fondurile ce se bazează pe plasamentele în acţiuni a fost mai mare de 3.000, în timp ce fondurile cu grad de risc scăzut (de obligaţiuni si monetare) au atras aproximativ 6.600 de noi investitori. După cum se observă, cele mai atractive au fost fondurile de obligaţiuni, care au primit 139 de milioane de lei, urmate de cele monetare, cu 92 de milioane lei. În acelasi timp, fondurile de acţiuni au reusit să „tragă" doar 6 milioane de lei de la investitori, iar cele mixte au înregistrat iesiri nete de 31 de milioane de lei.
 
S-au modificat preferinţele
Desi pe ansamblul industriei numărul de investitori a crescut, preferinţele acestora s-au schimbat radical. Dacă în primele zece luni ale lui 2007 prima opţiune a investitorilor era reprezentată de fondurile de acţiuni si de cele diversificate - acestea având cel mai puternic avânt -, 2008 a fost anul fondurilor de obligaţiuni si monetare. Acest fapt este demonstrat si de valoarea retragerilor din fondurile cu plasamente importante la Bursă, mult mai ridicată decât cea a subscrierilor. Spre exemplu, investitorii au retras din fondurile diversificate 18 milioane de lei în octombrie, plasând numai 3,9 milioane de lei. În cazul fondurilor de acţiuni, retragerile din octombrie s-au ridicat la 23,8 milioane de lei, în timp ce subscrierile au ajuns la 14,6 milioane de lei.
Cele mai mari sume au fost alocate fondurilor monetare - unde investitorii au plasat 56,6 milioane de lei -, în timp ce fondurile de obligaţiuni au atras 38,7 milioane de lei în octombrie.
    
Strategia, cheia unor randamente bune
Schimbarea preferinţelor investitorilor se justifică prin randamentele din acest an, având în vedere că cele mai mari pierderi au fost aduse de fondurile de acţiuni, urmate de cele diversificate. În topul perdantelor se află Raiffeisen România Acţiuni, care a pierdut 78,3% după primele 11 luni. Pierderi mai mari decât scăderea indicelui BET au adus si fondul Napoca (care investeste 95% din active în acţiuni), BT Maxim (care a plasat peste 80% din active în acţiuni), Active Dinamic sau Omninvest.

O explicaţie a faptului că fondurile cu plasamente orientate preponderent spre acţiuni au reusit să aducă randamente diferite este dată de ponderile fiecărui instrument financiar în portofoliile fondurilor. Reducerea ponderii acţiunilor în valoarea activelor este de natură să protejeze fondurile de corecţiile de la BVB, dar si investitorii de scăderi mai mari ale sumelor plasate. Spre exemplu, Raiffeisen Prosper sau Intercapital, care au expunere pe acţiuni mai mică de 50%, au adus pierderi mult mai reduse, de 59,4%, respectiv 54,8%.
În schimb, fondurile de obligaţiuni si cele monetare au reusit să răsplătească investitorii cu randamente pozitive. Cea mai bună opţiune a fost BCR Obligaţiuni, care după 11 luni a înregistrat un câstig de 10,51%, urmat de Orizont - cu un profit de 10,16%.
Un efect nedorit al acestor pierderi este perioada îndelungată de revenire, recuperarea pierderilor în cazul fondurilor mutuale fiind mai lentă decât în cazul investiţiilor directe la Bursă. Ca urmare, ne putem astepta ca evoluţiile din 2008 să fie uitate de investitori abia după doi-trei ani. 

Sursa

2 December 2008