0-88-bulinarosie.jpg Premierul a arătat, cu ocazia recentului bilanţ al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, că Executivul se confruntă, în continuare, cu dificultăţi în relaţia cu cetăţenii, care nu au "respon-sabilitatea necesară" pentru a înţelege necesitatea consolidării imobilelor cu risc seismic ridicat şi a susţinut marcarea acestor clădiri.
     Conform ultimelor evaluări, prezentate în noiembrie 2006, pe lista clădirilor care trebuie consolidate se află aproximativ 3.000 de imobile, 600 încadrate în clasa I de risc.
     Clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în Bucureşti, în judeţele aflate sub influenţa zonei sesimologice din Vrancea, în Banat şi zona Făgăraşului.
     În Bucureşti au fost încadrate în clasa I de risc seismic 125 de clădiri de locuit, 70 prezentând pericol public prin spaţiile cu altă destinaţie de la parter.
     Autorităţile au finalizat lucrările de consolidare la doar 10 clădiri pentru locuit, dintre care 8 în Capitală, alte 52 de construcţii fiind în diferite etape de proiectare şi execuţie.
     Surse din Guvern au declarat agenţiei Mediafax, în noiembrie, că fondurile necesare pentru consolidarea clădirilor sunt estimate la 13 miliarde euro, din care 350 milioane trebuie cheltuite pentru lucrări de primă urgenţă, pentru reabilitarea structurii de rezistenţă şi refacerea instalaţiilor.
     Sumele au fost calculate pentru soluţii de tip minimal, existând posibilitatea ca nivelul costurilor să fie majorat în funcţie de gradul de avarie, înălţimea clădirilor şi necesităţile de intervenţie pentru reabilitarea imobilelor.
     Premierul Tăriceanu a cerut autorităţilor locale să refuze eliberarea autorizaţiilor de construcţie în zone inundabile, să combată efectele calamităţilor fără a mai aştepta intervenţia Guvernului şi să aplice corect Legea voluntariatului, pentru a-i implica pe cetăţeni în aceste acţiuni.
     "Nu putem sta în faţa puhoaielor, ci trebuie să acţionăm, pentru că nici 2007 nu se anunţă un an liniştit", a spus Tăriceanu. El a arătat că inundaţiile înregistrate anul trecut au relevat proasta întreţinere a sistemelor de drenare a apelor, aplicarea defectuoasă a planurilor de combatere a inundaţiilor şi nivelul redus de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie, în principal din cauza întârzierii cu care au fost demarate procedurile de achiziţie.

Fonduri sunt, dar nu şi forţă de muncă

     Chiar dacă marchează clădirile cu buline şi găsesc fonduri necesare începerii lucrărilor de consolidare, reprezentanţii Executivului se confruntă cu o altă problemă: lipsa forţei de muncă calificată în construcţii.
     "(...) Optzeci de clădiri publice importante vor fi consolidate. Peste 70 de milioane de dolari, de la Banca Mondială, vor fi cheltuite până în 2009, pentru consolidarea acestor clădiri. (...) Avem nevoie, însă, de constructori. După cum ştiţi, am avut bani mulţi pentru infrastructură şi vom mai avea, însă avem o reală problemă cu forţa de muncă în construcţii", a declarat ministrul delegat pentru Lucrări Publice, Laszlo Borbely

Chiriile ar putea să scadă

     Reintroducerea sistemului de marcare cu bulină roşie a blocurilor cu risc seismic ridicat ar putea determina o scădere cu până la 10% a chiriilor pentru locuinţe din aceste imobile, afirmă specialiştii imobiliari. "Măsura ar putea avea un efect psihologic. Potenţialii chiriaşi, văzând bulina roşie, ar putea evita acele blocuri şi se vor orienta către clădirile învecinate, mai sigure în cazul unui cutremur", a declarat directorul agenţiei imobiliare Intermedias, Ion Radu Zilişteanu. Marcarea imobilelor nu va avea, însă, efect asupra preţurilor de vânzare, deoarece potenţialii cumpărători consultă atent lista clădirilor cu grad seismic ridicat înaintea unei tranzacţii şi se informează din timp asupra riscurilor, afirmă sursa citată.

Sursa

30 January 2007