Bucureştiul anului 2035 ar putea fi perfect. Planurile Primăriei Generale includ o nouă gară internaţională, modernizarea mijloacelor de transport până când vom ajunge la o reţea impecabilă şi o zonă metropolitană care se întinde dincolo de graniţele judeţului Ilfov. Dar problemele au apărut încă dinainte de a putea savura acest peisaj idilic.
Primăria Capitalei a avut iniţiativa şi a comandat ceea ce se numeşte Strategia de Dezvoltarea a
Bucureştiului 2035. Cu alte cuvinte, a întrunit câţiva zeci de specialişti de elită din Capitală, din domenii cheie, pentru a-şi exprima viziunea despre cum ar trebui să arate
Bucureştiul pentru a se transforma într-un oraş frumos şi funcţional. Tot de datoria lor este să estimeze cum şi în cât timp se poate întâmpla acest lucru. După o perioadă de evaluare, ei
au decretat: în primul rând, trebuie să revizuim întreg sistemul de transporturi. Este necesară modernizarea infrastructurii actuale, călătorii trebuie să aibă acces facil atunci când vor să
schimbe mijloacele de transport în comun şi trebuie să ne poziţionăm pe harta internaţională a transporturilor.
„Bucureştiul trebuie să aibă o gară internaţională centrală. Proiectul este mai vechi. Iniţial s-a propus ca această gară să fie în zona Leu - Răzoare, dar acum se propune zona Calea 13 Septembrie. Gara va fi cu linii de cale ferată în subteran.", explică Liviu Ianăşi, coordonatorul proiectului Concept Strategic Bucureşti 2035.
Trenurile subterane care deservesc Capitala - o idee utilă, dar dificilă
Calea ferată subterană, care deserveşte oraşul şi periferia, este un concept banal în marile capitale ale lumii. Infrastructura a existat chiar şi la noi, în vremurile în care exista dezvoltare şi pe acest segment. Acum se reiterează ideea construirii unei căi ferate subterane pe traseul Băneasa-Obor-Titan Sud.
„Este vorba de reconsiderarea unui traseu care a existat şi a fost distrus. Calea ferată ar trebui reintrodusă în strategia de trafic a Capitalei. Acest proiect a fost neglijat. Este important pentru creşterea accesibilităţii către centru a persoanelor din cartierele Capitalei sau chiar din afara oraşului", a explicat Liviu Ianăşi.
Dar această idee este anulată de unii specialişti, încă din stadiul de schiţă.
„Nu cred că acest proiect va putea fi realizat în această formă. O cale ferată subterană are nevoie de o rampă de coborâre de 3 kilometri, iar lungimea întregii căi ferate propuse este de aproximativ 3 kilometri. Oricum rolul acestei strategii este de a trasa liniile generale de dezvoltare a Capitalei şi mai puţin de a propune proiecte concrete", precizează arhitectul Sorin Gabrea, preşedinte al Comisiei de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Capitalei.
Modernizarea actualului sistem de transport în comun, cea mai la îndemână soluţie
Ideea de îmbunătăţire a calităţii transportului în comun este ceva mai aproape de realitate. Strategia cuprinde şi proiectele a trei noduri inter-modale complexe, care vor face legătura între metrou, RATB şi calea ferată, la Gara de Nord, Gara Obor şi Gara Cotroceni. În plus, se propun 12 gări cu legătură la metrou, în cele mai aglomerate zone ale Capitalei. Printre zonele propuse se numără Băneasa, Chitila, Pipera, Colentina (aproape de Dragonul Roşu), Şoseaua Giurgiului, Pantelimon sau Militari.
Bucureştiul trebuie extins până la Ploieşti
Zona metropolitană a Capitalei este o idee discutată de atât de mult timp, încât toată lumea a ajuns să se obişnuiască cu ea, mai puţin factorii de decizie. Necesitatea ei este subliniată încă o dată în raportul cerut de Primărie.
„Având în vedere contextul actual al Bucureştiului şi al teritoriului său de influenţă şi suport, una dintre intervenţiile prioritare pentru a opri avansarea disparităţilor teritoriale este recunoaşterea din punct de vedere juridic a unei zone sau regiuni metropolitane şi instituirea unui organism care să gestioneze şi să susţină dezvoltarea controlată", se precizează în raportul de sinteză al strategiei.
Zona metropolitană propusă în Conceptul strategic 2035 depăşeşte teritoriul judeţului Ilfov, până la Giurgiu şi Olteniţa în sud şi Ploieşti în nord. Aceasta este însă doar o variantă.
„Noi, în studiu, am examinat dimensiunea teritorială a devoltării Bucureştiului. Problema zonei metropolitane nu a fost epuizată. Oricum toate comunele din prima coroană din jurul Bucureştiului au fost incluse în zona metropolitană. Graniţele exacte vor fi însă decise politic, pentru că este, în primul rând, o decizie politică", a precizat Liviu Ianăşi.
Din nou însă, proiectul este se loveşte de scepticismul oficialilor. Aici, problemele sunt mult mai greu de rezolvat, pentru că este vorba despre neînţelegeri între primari, care au devenit deja proverbiale.
„Din păcate, Bucureştiul şi Ilfovul nu colaborează şi este o mare greşeală. Este singura zonă din Europa cu o populaţie de peste 2 milioane de locuitori care nu este coordonată corespunzător", a precizat arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu.
Parcări supraetajate între blocuri, mai multe parcuri, trenuri de mare viteză şi autostrăzi - alte câteva idei trecute în raport
Un alt punct notabil din proiect este apariţia între blocuri a parcărilor supraetajate. Cu alte cuvinte, există posibilitatea ca într-o zi, bucureştenii să se bucure de adevărate parcări de rezidenţă, nu doar de străzi şi trotuare. Ideea este deja pusă în practică, dar în mult prea puţine zone pentru a putea ajuta cu ceva Bucureştiul sufocat.
Spaţiile verzi sunt o altă prioritate. Proiectul anunţă amenajarea a încă trei parcuri: în Ferentari, zona Văcăreşti şi Lacul Morii.
Calea Victoriei şi alte câteva străzi din centrul oraşului vor deveni pietonale, iar clădirile monument istoric nu vor mai fi lăsate în paragină, să se degradeze, ci vor fi puse în
valoare.
De asemenea, Bucureştiul va fi conectat de oraşele importante ale ţării prin trenuri de mare viteză şi autostrăzi. Vom putea ajunge în câteva minute de la Gara de Nord la aeroportul Otopeni,
iar pe râurile din vecinătatea oraşului se vor amenaja porturi pentru a le pune în valoare.
Conceptul strategic 2035 este realizat de Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", în colaborare cu IHS România şi EMI Invest.
7 December 2011
