Bucureştiul obişnuia să fie destinaţia favorită a dezvoltatorilor de malluri, în anii dinaintea crizei. Între timp, mai multe proiecte au fost îngheţate, altele au fost anulate. Acum, doar trei malluri din Capitală au reuşit să se transforme continuu astfel încât să facă faţă perioadei de criză. Restul trebuie să îşi schimbe complet strategia, pentru a nu se lovi de eşec. Ingo Niessen, directorul pentru România al dezvoltatorului Sonae Sierra, vorbeşte despre punctele forte şi cele slabe ale pieţei de malluri din România, în acest moment.

22629-ce-mall-uri-urmeaza-sa-se-deschida-in-urmatorii.jpgCare sunt aşteptările, referitoare la piaţa centrelor comerciale, în această perioadă?

Piaţa este dificilă peste tot în lume, în acest moment. La nivel internaţional, vor exista coborâri. În România însă, nu mă aştept la scăderi drastice, la fel cum nu anticipez nici creşteri semnificative. Avem nivelul profitabilităţii situat la un punct relativ mic, avem o schimbare totală în comportamentul consumatorilor, faţă de acum câţiva ani.

În aceste condiţii, de ce ar investi cineva în România?

Încă mai este mult loc în România pentru dezvoltarea de centre comerciale, ne aflăm pe una dintre poziţiile codaşe, în ceea ce priveşte spaţiul construit de centre comerciale raportat la numărul de locuitori. Deci nu este greu de observat că România este încă slab dezvoltată, atunci când vine vorba despre centre comerciale şi nu cred că acest lucru se va schimba, în viitorul apropiat. Un mare dezavantaj este însă sistemul greoi din România. Dacă vom compara politicile Europei Centrale şi de Est, referitoare la construcţia unui nou centru comercial, veţi observa că România are una dintre cele mai dificile condiţii. Totuşi, piaţa aceasta are un potenţial uriaş. Chiar dacă numele dezvoltatorilor nu sunt publice acum, sunt sigur că aceştia caută oportunităţi în România.

În ce măsură sunt suficiente mallurile care există acum pe piaţă?

Odată ce criza începe, vezi că oamenii nu mai sunt dispuşi să meargă prea mult până la primul centru comercial. Observăm că acele centre comerciale care au un mix de chiriaşi foarte bine echilibrat, acelea care au o arhitectură atractivă, atrag mai mulţi vizitatori decât cele care sunt doar o cutie sau un tonomat. Sunt prea multe malluri cu arhitectură mult prea slabă, în România. De asemenea, proprietarii trebuie să înveţe să atragă clienţii cu evenimente. Un exemplu bun sunt cele trei mari malluri pe care le avem în Bucureşti: Băneasa, AFI şi Sun Plaza fac un lucru foarte bun cu managementul lor.

Care sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă segmentul acum?

Avem reducerea finanţărilor bancare, dar acest lucru nu se întâmplă doar la centrele comerciale, dar am convingerea că această situaţie se va îmbunătăţi în următorul an. Scăderea gradului de ocupare este o altă problemă. Din păcate, putem vedea acest lucru în aproape toate mallurile, poate cu excepţia a câtorva, care sunt foarte bine făcute, astfel că nu resimt la fel de puternic efectul crizei. În plus, nimeni nu poate să îşi facă un calcul, toate cifrele sunt nesigure. Nimeni nu ştie, cu adevărat, unde va ajunge valoarea centrelor comerciale, în următorii patru-cinci ani. O să îşi revină piaţa, o să stea la acelaşi nivel?

Care sunt soluţiile pe care le vedeţi?

Trebuie găsite noi căi de dezvoltare: micşorarea centrelor comerciale, design atractiv. Vor exista câteva malluri foarte mari şi multe foarte mici. Va exista o relaţie mai bună cu autorităţile locale. Trebuie găsit un sistem mai bun cu legăturile de mijloace de transport în comun şi parcări mai eficiente. Aceasta este o problemă esenţială: nu poţi merge la un centru comercial, dacă nu poţi parca cu uşurinţă acolo. Nu poţi avea succes cu un astfel de centru comercial.

În ce măsură este comerţul online un pericol pentru centrele comerciale?

Comerţul online este ceva extrem de controversat între cei care se ocupă cu centrele comerciale. Cert este că magazine clasice vor pierde mult din profit. Dar aceste aspecte variază mult de la nişă la nişă. De exemplu, aceste mişcări s-au simţit puternic în cazul magazinelor care vând cărţi, cd-uri, electronice. Se poate vedea deja acolo că centrele comerciale au pierdut deja mult teren în faţa comerţului virtual. Sunt însă multe alte părţi în care logistic este o problemă. De exemplu, supermarketurile. Cred că acestea vor fi mereu prezente în centrele comerciale şi nu vor pierde mult teren în faţa comerţului virtual. Modă - vom vedea. Este foarte dificil de prezis. La fel de important este să luăm în calcul faptul că tot mai mulţi clienţi au început să meargă mai mult către pieţele locale, către fabrici, către producători, către sursa directă de vânzare.

CITEȘTE ȘI Franţa şi Germania discută despre excluderea unor state din Zona euro


13 decembrie 2011