Bucureşti, un oraş mai scump decât Sofia şi Budapesta

Preţurile locuinţelor din capitala României au scăzut într-un ritm mai lent decât cel înregistrat în principalele oraşe din statele vecine. Bucureştiul continuă să fie un oraş scump pe zona imobiliară, comparativ cu situaţia din capitalele statelor din jur, precum Sofia sau Budapesta.

În Bucureşti, ritmul în care au scăzut preţurile locuinţelor şi terenurilor a fost şi este mai puţin alert decât cel înregistrat în cazul oraşelor amintite mai sus. Spre exemplu, dacă în cartierele periferice din Capitala noastră preţurile apartamentelor au scăzut cu aproximativ 25-30% faţă de valorile de la nivelului anului 2008, în zone similare din Sofia scăderile de preţuri au ajuns chiar şi până la 60%. „În Bucureşti s-au construit mai multe ansambluri rezidenţiale decât în Sofia, spre exemplu, lucru care a condus la o dinamică mai redusă a ieftinrii apartamentelor. Apariţia unor blocuri noi de locuinţe, în număr mare, a fost unul dintre principalii factori care au contribuit la o medie a preţurilor peste cea din capitala bulgară", precizează Florin Dragomirescu, analist imobiliar.La Sofia, un apartament cu două camere într-un cartier mărginaş costă acum, în medie, aproximativ 35.000 de euro, faţă de circa 45.000-50.000 cât valorează o proprietate cu caracteristici similare în Bucureşti. Comparativ, în urmă cu doi ani, respectivele proprietăţi aveau preţuri oarecum apropiate, respectiv în jurul valorii de 70.000-80.000 de euro.

Acelaşi raport se păstrează şi între Bucureşti şi Budapesta. În capitala Ungariei, cartierele periferice au raportat scăderi de preţuri de până la 50-60% faţă de 2008.

Aici, o locuinţă cu două camere şi suprafaţa totală de 60 de metri pătraţi poate fi achiziţionată acum la un preţ de 50.000-60.000 de euro. În urmă cu doi ani, un cumpărător ar fi trebuit să plătească cel puţin 110.000 de euro, potrivit Mariei Seszely, consultant imobiliar din Budapesta. „La Budapesta, scăderea preţurilor apartamentelor a fost una cam bruscă, în sensul că, în intervalul octombrie 2008-aprilie 2009, acestea au pierdut aproximativ 40% din valoare", ne-a spus consultantul ungar. Apariţia, în Bucureşti, a unui număr semnificativ de noi centre comerciale mari a reprezentat un alt factor care a contribuit la un ritm mai lent al scăderii preţurilor faţă de situaţia din capitalele vecine.

„Dacă o zonă a unui cartier cunoaşte scăderi de preţuri de 20-30% pe zona imobiliară, apariţia unui centru comercial mare fie stopează pentru o perioadă ritmul ieftinirilor, fie conduce la o creştere a preţurilor. Acest lucru se întâmplă chiar dacă procentele despre care vorbim sunt mici", susţine Maria Avram, consultant imobiliar al agenţiei Casa Mea. Pe de altă parte, dacă vorbim de Sofia, deşi s-a investit mai mult decât în Bucureşti pe zona de infrastructură rutieră şi pietonală, acest lucru nu a contribuit prea mult la o ieftinire a preţurilor proprietăţilor, potrivit lui Silvi Darghiev, consultant imobiliar care-şi desfăşoară activitatea în capitala bulgară.

Terenurile, cu 20% mai scumpe în Bucureşti

Şi pe segmentul terenurilor, Bucureştiul are preţuri mai mari şi raportează scăderi mai puţin accentuate. Astfel de proprietăţi, situate la cel mult 20 de kilometri de centrul oraşului, au astăzi preţuri cu cel mult 40% mai mici decât cele înregistrate în 2008.

În acelaşi timp, terenurile din jurul Sofiei sau Budapestei s-au ieftinit, în unele cazuri, chiar şi cu până la 60% comparativ cu valorile din urmă cu doi ani. „Există zone din jurul Budapestei unde pot fi achiziţionate terenuri cu preţuri care pornesc de la 20-25 de euro pe metru pătrat, proprietăţi care sunt incluse în intravilan şi au acces la utilităţi", ne-a spus Maria Seszely.

De asemenea, dacă ne referim la capitala Bulgariei, cumpărătorii interesaţi de terenuri aici pot cumpăra astfel de proprietăţi la preţuri care pornesc de la 15-20 de euro pe metru pătrat.

Cât despre Bucureşti, situaţia de aici este sensibil diferită. „Terenuri la preţuri de 20-25 de euro pe metru pătrat nu se găsesc decât în zone îndepărtate, situate la aproximativ 25-35 de kilometri de centrul oraşului şi care, în mare parte, nu au acces la utilităţi", precizează Maria Avram.