Aglomerația din București a ajuns să fie un lucru comun pentru locuitorii orașului, dar disconfortul creat din această cauză rămâne la cote îngrijorătoare. Soluții există, dar ele rămân doar în mapa de dezvoltare pe termen mediu și lung. Până atunci, bucureștenii nu pot decât să se descurce cu condițiile care le sunt oferite. Află care sunt cele mai sufocate zone ale Capitalei și ce rezolvări se întrevăd.

35216-bucuresti.jpgBucureștiul nu este un oraș pentru locuitori, ci un oraș sufocat de locuitori. Agitația cotidiană nu face decât să confirme cifrele oficiale, care încadrază Capitala României în topul celor mai dense capitale europene. Concret, Bucureștiul are o densitate de peste 9.000 de locuitori pe kilometru pătrat în centrul orașului. Acest număr este de două ori mai mare decât în Budapesta, Viena sau Berlin, unde densitatea locuitorilor este de cel mult 4.000 de locuitori pe kilometru pătrat.  

În Sectorul 3 este cea mai mare densitate, dat fiind faptul că acolo se găsesc cele mai mari suprafețe de locuințe colective. Urmează Sectorul 6 și Sectorul 2. Intrigante sunt însă cifrele referitoare la Sectorul 1, care, statistic vorbind, are densitatea cea mai mică. Acest lucru nu se traduce însă și într-o zonă mai aerisită pentru locuitorii ei, ci în niște mișculațiuni birocratice care prin includerea comunelor limitrofe în suprafața administrativă. Acest lucru nu înseamnă un beneficiu real pentru locuitori sau pentru oraș. Pentru a crește calitatea vieții este nevoie de planuri, inițiative și investiții, nu doar de reîmpărțiri administrative”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Bogdan Mateiciuc, reprezentant Asociația Bucurestiul Mai Verde.

Sectorul 1 are o suprafață dublă față de toate celelalte sectoare, dar spațiul liber se regăsește doar în acte

Potrivit statisticilor asociației, sectorul 1 are o suprafață dublă față de celelalte sectoare. Astfel, în timp ce acestea se întind pe aproximativ 30 de kilometri, Sectorul 1 are 70 de kilometri. cât despre numărul locuitorilor, potrivit datelor recensământului din 2013:

  • În Sectorul 1 locuiesc 225.400 de persoane
  • În Sectorul 2 locuiesc 345.000 de persoane
  • În Sectorul 3 locuiesc 385.400 de persoane
  • În Sectorul 4 locuiesc 287.000 de persoane
  • În Sectorul 5 locuiesc 271.600 de persoane
  • Iar în Sectorul 6 locuiesc 367.000 de persoane

Problemele încep să apară în momentul în care aceste mase de oameni se deplasează pe un program comun. Așa se ajunge la notoriile ambuteiaje. Sunt zone în care, la orele de vârf,  viteza medie de deplasare este de 2 km/oră. Și mă refer aici la zone precum bulevardul I.C Bratianu, între Piața Unirii și Strada Colței. Există studii ale asociațiilor care militează pentru un București mai verde care demonstrează că viteza mică de deplasare provoacă pierderi tuturor sectoarelor economice într-un cuantum anual de 180 milioane de euro în București”, continuă Bogdan Mateiciuc.

Transportul în comun este cea mai sigură cale de a transforma un oraș sufocat într-un oraș coerent

Iar pentru îmbunătățirea acestei situații, prima și cea mai eficientă măsură ar fi implementarea unui sistem de transport în comun care să fie folosit de cei mai mulți dintre bucureșteni. De asemenea, ar fi bine venite măsuri administrative care să nu mai permită acordarea autorizațiilor de construcții în locuri deja suprapopulate sau acolo unde există spații verzi. Propunerile includ însă și măsuri extreme.

De asemenea, ar trebui limitată construcția de birouri și supermarketuri în interiorul orașului. Amplasarea acestora în oraș blochează traficul. Să luăm drept exemplu clădirile de birouri construite în centru. Unele dintre ele au locuri de parcare inexistente sau insuficiente. Și chiar dacă ar avea locuri de parcare pentru toți angajații, aceștia vor pleca la aceeași oră creând un surplu de sute de mașini în exact același moment, în exact același loc, eventual pe o stradă cu un singur sens, cum sunt multe în zonă”, explică Bogdan Mateiciuc.

Și în acest caz, transportul în comun ar putea fi o soluție eliberatoare. Dar momentan, liniile RATB sunt slab interconectate, nu există o frecvență respectată în cazul liniilor de suprafață, prin urmare nu există o predictibilitate a timpului parcurs pe rutele din oraș. Benzile special pentru transport în comun ori nu există, ori nu sunt respectate iar metroul este insuficient dezvoltat. Este imperios necesar un plan urbanistic eficient care să permită un trafic fluid și funcționarea orașului prin mijloacele de transport în comun. Numai așa se poate transforma un oraș sufocat într-un oraș coerent.

CITEȘTE ȘI:

 

30 septembrie 2014