Bucureștiul este neglijat de locuitori și de autorități. În 20 de ani însă, lucrurile ar trebui să se schimbe radical. Potrivit experților în domeniul mobilității urbane, toate țările civilizate au trecut prin etapa prin care trecem noi acum, când mașinile domină orașul, spațiile verzi se împuținează drastic iar poluarea atinge cote alarmante. Însă atât locuitorii orașului cât și autoritățile sunt tot mai receptive la ideea unui oraș mai verde. De aici până la implementarea schimbărilor, este doar un pas. Dar un pas pe care încă nu ne grăbim să îl facem.

36694-oras_verde.jpgÎn acest moment, pietonii din București sunt o minoritate neglijată de toată lumea. Șoferii ocupă benzile pentru autobuz, chiar dacă pentru ei se construiesc permanent pasaje noi, străzi noi, sau se lărgesc bulevardele vechi. Așadar, Primăria București nu doar că nu ia măsuri pentru transformarea Bucureștiului într-un oraș verde, ba chiar descurajează acest demers.

Momentan, nu interesează pe nimeni ce se întâmplă în afara granițelor, în alte părți ale Europei. Problema este că nu mai avem loc în oraș! Este un adevăr pe care lumea nu vrea să îl perceapă. După ce 50 de ani nu am avut voie cu mașini, e o situație sensibilă să le spui oamenilor că ar trebui să renunțe la autoturismele personale. Primarul Oprescu, în mod special, încurajează foarte mult traficul auto. Dar cu cât mai multe pasaje, cu cât mai multe benzi lățite, străzi mai mari, cu atât se vor înmulți mașinile. Este un cerc vicios”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Ana Drăguțescu, oficial al Asociației pentru Tranziție Urbană.

Marile bulevarde ale Bucureștiului ar trebui regândite, pentru a face loc bicicletelor și pietonilor

Bucureștiul deține un loc de top, în Europa, în privința bulevardelor generoase. Acest lucru ar trebui să ne permită cu ușurință implementarea unor proiecte care să împartă străzile în zone auto, zone pentru biciclete și zone pietonale.

Ca și pieton, nu ai variante. Orașul nostru este un oraș mare, este clar că nu putem fi pietoni de la un capăt la celălalt al orașului. Avem nevoie de benzi de autobuz. Avem orașul cu cele mai largi bulevarde din Europa. În afară de Paris, nu cred că mai este vreun oraș cu bulevarde atât de largi, create de Ceaușescu, pe care trebuie să le folosim. Nu să le dăm în întregime mașinilor! O bandă pentru mașini, una pentru autobuze dedicate, una pentru biciclete”, continuă Ana Drăguțescu.

Din fericire, lobbyul făcut de organizațiile din domeniul mobilității urbane, au convins atât autoritățile cât și locuitorii orașului că a venit vremea pentru o schimbare. Implementarea, însă, este un proces anevoios.

Vor mai trece probabil 20-30 ani până când vom ajunge și noi la soluții pe care alții le implementează acum. Atunci când le explicăm autorităților, când tragem un semnal de alarmă, ne spun că avem dreptate, dar că mai durează, că mai este nevoie de un studiu sau de alte lucruri”, explică oficialul oficial al Asociației pentru Tranziție Urbană.

Statutul de membru al Uniunii Europene obligă România să progreseze mai repede, la capitolul mobilitate urbană

Din fericire, ca membru al Uniunii Europene, România este obligată să se supună unui set de norme care vor grăbi acest proces. Drept urmare, primăria București a instituit un grup de mobilitate, compus dintr-o plajă largă de persoane, reprezentanți ai unor asociații, ai Universității de Arhitectură, chiar și ai RATB.

Ei lucrează pe bază de voluntariat, se întâlnesc o dată la două săptămâni și stau de vorbă. Se discută tot felul de proiecte, dar de aici până la implementare... Autoritățile noastre sunt deschise, admit că lucrurile trebuie să se schimbe. Dar mare lucru nu se întâmplă. Nu știu de ce în București lipsa de reacție este atât de puternică. Suntem încă într-un fel de pâclă. Protestăm pentru tot felul de alte cauze, dar nu pentru orașul nostru. Toată lumea și-ar dori soluții, dar dacă cetățeanul nu amendează autoritățile, nu se va întâmpla nimic. Pentru a se rezolva aceste lucruri, trebuie totul luat de la rădăcină și revoluționat totul, la nivel de oraș”, arată reprezentantul Asociației pentru Tranziție Urbană.

Lipsa educației civice este un alt factor care a condus la această situație. Nimeni nu înțelege mobilitatea urbană pentru că nimeni, în afara domeniului, nu o explică. Mobilitatea urbană este înțeleasă simplist, drept deplasarea dintr-un punct în altul, când ea înseamnă, de fapt, și gestionarea parcărilor, procentul dat pietonalelor, pistelor de biciclete, străzi pentru mașini sau doar pentru pietoni.

CITEȘTE ȘI:

2 April 2015