Boromir scoate mai mult profit din imobiliare

Grupul Boromir, unul dintre principalii jucatori pe piata de morarit si panificatie din Romania, a castigat in primul semestru mai mult din imobiliare, decat din activitatea de baza, afacerile cu terenuri aducand aproape jumatate din profitul de 18 milioane de euro al companiei.

 “Din industria de morarit si panificatie, Boromir a obtinut un profit de doar cinci milioane de euro, majoritatea profitului, respectiv 13 milioane de euro, fiind obtinut din vanzarea unui teren de aproape 2,5 hectare, in Sibiu, contra sumei de 9,4 milioane de euro, precum si a unor actiuni ale companiei Boromir Buzau, pe Bursa”, a declarat, pentru Business Standard, Constantin Boromiz, directorul general al grupului Boromir. Cu toate ca imobiliarele sunt de departe afacerile cele mai profitabile din Romania, acestea nu par sa-l intereseze, deocamdata, pe patronul Boromir, dar care zambeste cand vorbeste de acest subiect.

“Avem proprietati doar pentru activitatea de baza. Am carat 1.000 de tiruri de utilaje din Germania si Italia ca sa fac fabrici si altii sa le vanda. Tocmai de aceea, momentan nu ma intereseaza acest gen de afaceri”, a spus Boromiz. Terenul de la Sibiu, pe care se gasea sectia de glucoza a unei firme din grup, Amylon Sibiu, a fost vandut unei societati controlate de fondul de investitii austriac Immoeast, specializat in proiecte imobiliare.

Grupul a realizat in primul semestru o cifra de afaceri de circa 50 milioane de euro, cu 20% mai mare decat in perioada similara a anului trecut. Pentru 2007, Boromiz estimeaza afaceri de circa 105-110 milioane de euro, cu 23% mai mult raportat la 2006.

Piata interna de morarit si panificatie valoreaza, in opinia lui Boromiz, circa doua miliarde de euro. Principalii jucatorii sunt Boromir, cu sediul central in Ramnicu Valcea, Vel Pitar, Loulis, Dobrogea si Pambac. Grupul Boromir are o cota de 10% pe piata interna de morarit si panificatie, conform estimarilor companiei, iar in urmatorii trei-patru ani vrea sa ajunga la o cota de 15%, ca urmare a politicii de consolidare a companiei.

Boromiz apreciaza ca, in cativa ani, producatorii de mijloc din panificatie vor disparea. “Ori esti mic, ori esti mare. Cei de mijloc nu mai au sanse de rezistenta pe piata. Vor rezista doar cei foarte mici, care au afaceri de familie, si cei foarte mari, care au investit in tehnologie moderna si in cresterea capacitatii”, spune Boromiz.

Omul de afaceri afirma ca a primit mai multe oferte de cumparare de la diverse fonduri de investitii sau investitori din Romania, insa nu au fost decat simple discutii. “Au venit foarte multi sa ne oferteze, inclusiv cei care au cumparat compania Loulis (Leipnik Lundenburger Invest, controlat de Raiffeisen Austria - n.r.), precum si destule fonduri de investitii care voiau sa vina cu participatii. Au mai fost si diversi investitori de pe piata de capital, dar pe care nu-i cunosc. Totul a ramas doar in stadiul de discutie, pentru ca nu vreau sa vand Boromirul, deoarece din asta traim si este o afacere de familie, cu traditie”, a spus Boromiz.

Acesta nu exclude, insa, posibilitatea cumpararii de noi active, declarand ca este posibil sa mai achizitioneze fabrici cu branduri cunoscute, in urmatorii doi-trei ani, daca vor fi atractive la pret. Pentru 2007, Boromir are aprobat un plan de investitii de cinci milioane de euro. Principalii actionari ai Boromir sunt familia Boromiz, alaturi de Mircea Ureche, presedintele companiei Moara Cibin din Sibiu.

Din grupul Boromir fac parte societatile Boromir Prod Boromir Ind, Moara Cibin, Extrasib Sibiu, Comcereal Sibiu, Amylon Sibiu, Panmed Medias si fabrica de cherestea si furnir Hardud, din judetul Valcea. Grupul Boromir are o capacitate lunara de productie in domeniul moraritului de 300.000 de tone si de 2.500 de tone in domeniul panificatiei. In primul semestru, Boromir a importat 50.000 tone de grau din Ungaria, ceea ce reprezinta 25% din necesarul de materie prima al companiei, la un pret de 230 euro/tona.

Consumul anual de paine pe cap de locuitor din Romania este de circa 113 kilograme, comparativ cu mai putin de 100 de kilograme in tarile UE. La paste fainoase, un roman consuma doar 2,5 kilograme pe an, in timp ce in Ungaria si Bulgaria cantitatea ajunge la opt kilograme, iar in Italia - la 30 de kilograme pe an.