Boom-ul imobiliar ajunge în "sărăcie"

Studiile Institutului Naţional de Statistică scot la iveală un nou trend pe piaţa imobiliară autohtonă, tendinţă care la prima vedere sfidează logica. Conform ultimei statistici a instituţiei, numărul autorizaţiilor de construcţii eliberate pentru clădiri rezidenţiale a crescut exponenţial în regiunile Sud-Muntenia şi Nord-Est, în timp ce în Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, zone cu tradiţii imobiliare de anvergură, s-au înregistrat scăderi importante în ceea ce priveşte astfel de proiecte antreprenoriale. Cu alte cuvinte, construcţia de case a luat un avânt neobişnuit în cele mai defavorizate zone ale României, în detrimentul celor mai înstărite regiuni ale ţării. Mai mult, faptul că cele mai multe autorizaţii de construcţie s-au îndreptat către mediul rural, unde cota de sărăcie este cea mai accentuată, adânceşte contrastul.

Terenuri ieftine

Fireşte, tot constructorii sunt cei care risipesc ceaţa de deasupra neaşteptatului fenomen. Astfel, spun antrepenorii, principalul motiv pentru care numărul construcţiilor în zonele defavorizate l-a depăşit pe cel din regiunile unde nivelul de trai e mai ridicat "îl constituie costul scăzut al terenurilor", ne-a spus Gheorghe Polizu, preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii. De aceeaşi părere este şi Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii, care a menţionat că "şi românii din acele zone doresc să locuiască în condiţii mai rezonabile, iar preţul mic al terenurilor le oferă acestă ocazie". Corect, însă chiar şi în condiţiile unui teren accesibil ca preţ, costul ridicării unei locuinţe tot necesită investiţii de proporţii, caracteristică deloc reprezentativă pentru regiunile în cauză. Explicaţia nu a întârziat să apară. "Cei mai mulţi români plecaţi la muncă în străinătate sunt exact din aceste zone. Când se întorc în ţară, o mare parte dintre aceştia au capital suficient pentru a-şi construi locuinţe. Totodată, mulţi care muncesc în străinătate provin din mediul rural, ceea ce presupune că deţin deja terenuri acolo", a adăugat Polizu.

Numărul construcţiilor private creşte, iar al celor publice scade

Conform INS, numărul autorizaţiilor de construcţie eliberate pentru clădiri rezidenţiale a urcat în primele şapte luni cu 23,9%, la 31.565, cele mai importante creşteri fiind înregistrate în regiunile Sud-Muntenia, Bucureşti–Ilfov şi Nord-Est. În regiunea Sud-Muntenia avansul a fost de 1.213 autorizaţii, în Bucureşti–Ilfov de 1.003 autorizaţii, iar în Nord-Est de 815 autorizaţii, se arată într-un comunicat al INS. Din numărul total de autorizaţii eliberate în iulie, 57,3% au fost pentru zona rurală. În patru din cele opt regiuni de dezvoltare s-a înregistrat o creştere a numărului de autorizaţii eliberate pentru clădiri rezidenţiale. Această tendinţă s-a manifestat în Sud-Muntenia, Centru, Bucureşti-Ilfov şi Nord-Est. În acelaşi timp, datele Institutului relevă că în regiunile de dezvoltare Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia şi Sud-Est s-au înregistrat scăderi ale numărului de autorizaţii eliberate pentru construcţia de clădiri rezidenţiale. Repartiţia pe fonduri de finanţare relevă faptul că, faţă de primul semestru din 2006, a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri private cu 5.254 de locuinţe. Numărul locuinţelor realizate din fonduri publice a scăzut cu 206 locuinţe.

17.000 de locuinţe, în primul semestru

Tot Institutul National de Statistică arată că în primul semestru al anului 2007 au fost finalizate 16.962  de locuinţe, cu 5.048 mai multe faţă de perioada corespunzătoare a anului 2006. În al doilea trimestru din 2007 au fost date în folosinţă 9.724 de locuinţe, în creştere cu 2.734 de locuinţe, faţă de perioada corespunzătoare a anului 2006. Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, numărul locuinţelor terminate în cel de-al doilea trimestru din acest an a înregistrat o creştere cu 2.734 de locuinţe, adică un plus de 39,1%. Datele statistice indică faptul că mai mult de jumătate din locuinţele terminate în semestrul întâi din 2007 s-au realizat în mediul urban (52,4 %). Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, faţă de primul semestru al anului trecut, în primul semestru din 2007, a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri private cu 5.254 locuinţe. Numărul locuinţelor realizate din fonduri publice a scăzut cu 206 locuinţe. La 30 iunie 2007, cele mai multe locuinţe în curs de execuţie se aflau în stadiul de finisaj , respectiv 38,2%, urmate de cele aflate în stadiul de executare a structurilor - 33%.

Nord-Est, cea mai săracă regiune

Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltată a României (în 2004, PIB/locuitor reprezenta 69,2% din media naţională). Studiile relevă că, în Moldova, 23 de români dintr-o sută suferă de sărăcie. În interiorul regiunii, cele mai sărace zone sunt sudul judeţului Iaşi, sud-estul judeţului Neamţ, estul judeţului Bacău, judeţele Botoşani şi Vaslui.Numeroase persoane în vârstă de muncă din această regiune lucrează temporar sau permanent în activităţi economice în Bucureşti, Banat, Transilvania, Europa de Vest şi Israel. În satele bucovinene, după plecarea populaţiei tinere masculine apte de muncă, se manifestă o tendinţă de emigrare şi a femeilor, pentru a munci în străinătate, astfel că în multe localităţi au rămas persoane vârstnice şi copii. În multe din aceste localităţi activitatea de construcţii este impresionantă, materia primă utilizată fiind lemnul. De asemenea, Regiunea Nord - Est are cel mai mic număr de IMM-uri la 1000 de locuitori, doar 13,1%, numărul total al IMM-urilor fiind de 49.078, microîntreprinderile reprezentând 87,6% din total IMM-uri.