Doua studii recente au masurat dimen­siu­­nile gaurii imobiliare europene. In pri­ma jumatate a lui 2009, investitiile in pro­prietati imobiliare comerciale au sca­zut cu 42%, la nivel european, potri­vit companiei de consultanta Jones Lang LaSalle. In traducere libera, marii in­ves­ti­tori au scazut la aproape juma­tate fondurile alocate proprietatilor imo­bi­lia­re, prin com­­paratie cu a doua jumatate a anului 2008.

Bolovan imobiliar pe directia „Prima casa“Sub cifra medie europeana se ascunde o situatie mult mai dramatica in zona Europei Centrale si de Est. Potrivit unui studiu CB Richard Ellis, in aceasta parte a Europei investitiile in proprietati comer­ciale au scazut cu 86% fata de a doua jumatate a anului 2008.

Daca luam drept termen de comparatie pri­me­le sase luni din 2008 fata de primele sase luni din 2009, scaderea este de 91%.

In Romania, ultimele informatii credibile vin dinspre Uniunea Notarilor: in primele cinci luni din 2009, numarul tranzac­tii­lor imobiliare a scazut cu 35,7% com­pa­rativ cu perioada similara din 2008. Aceleasi statistici arata ca valoarea impozitelor platite pe tranzactiile imobiliare a scazut cu 64%.

Particularitatea  mioritica este ca tran­zac­­tiile imobiliare se fac „pe persoana fizica“, pentru ca impozitul e mic. Prin ur­ma­re, nivelul impozitelor platite la tran­zac­tii este un indicator destul de bun pentru nivelul pietei, ca valoare totala. Des­pre scaderea pretului mediu al pro­prie­tatilor imobiliare nu se pot face decat speculatii.

In materie de volum al tranzactiilor, dife­ren­­tele sunt evidente intre Europa, zona central-europeana si Romania. O sca­de­re de 42% la nivel european com­bina­ta cu o scadere de 86% in partea noastra a Eu­ro­­pei inseamna ca investitorii straini au abandonat corabia est-europeana, pastran­­du-si pozitiile pe pietele mature din Vest.

Investitiile in proprietati comerciale din toata Europa Centrala si de Est s-au ci­frat la 560 de milioane de euro in pri­mul semestru din 2009.

Pentru com­pa­ratie, in Marea Britanie tranzac­tii­le s-au cifrat la opt miliarde de euro, iar Germania a bifat 3,4 miliarde de euro.

Sursa

13 July 2009