Dezvoltarea imobiliară a Capitalei a determinat în ultimii ani schimbări la nivel demografic. Potrivit companiei Coldwell Banker, procesul este cunoscut în întreaga lume sub numele de gentrificare şi presupune ocuparea de către populaţia înstărită a zonelor aglomerate, locuite de persoane cu venituri mai scăzute sau a cartierelor muncitoreşti şi dislocarea vechilor rezidenţi.

Zona Vitan reprezintă unul dintre cele mai elocvente exemple de gentrificare. Apariţia primului mall în anul 1999 a determinat o creştere spectaculoasă a preţurilor la locuinţe. Astfel, dacă la acel moment un apartament de două camere se vindea cu 5.500 de euro, în prezent, pentru aceeaşi locuinţă se cer 85.000 euro. Conform studiului Coldwell Banker, dinamica preţurilor a implicat şi o mişcare demografică.

Zona Vitan, prin facilităţile comerciale, a atras o populaţie cu venituri mai mari, forţându-i pe vechii locatari să se mute în cartierele periferice şi, totodată, mai ieftine. Şi preţurile terenurilor din apropierea primului mall s-au încadrat pe un trend ascendent. De la 25-80 de euro pe mp în 2002, până la 500 şi chiar 1.500 de euro în prezent.  Asta şi pentru că zona Vitan a devenit tot mai atractivă pentru dezvoltări rezidenţiale. Trei proiecte, ce totalizează circa 1.500 a apartamente, vor fi finalizate aici până la sfârşitul lui 2008, la costuri cuprinse între 1.000 şi 1.500 euro pe mp.

Un fenomen similar s-a înregistat şi în cartierul Drumul Taberei, unde preţurile au crescut de 10 ori de la lansarea mall-ului din zonă.
O altă direcţie a gentrificării urbane, tradusă prin schimbarea propriu-zisă a aspectului zonei, vizează arii extinse din Bucureşti, precum perimetrul cuprins între Calea Călăraşi-Bulevardul Unirii, Dacia-Calea Moşilor-Ştefan cel Mare, Mântuleasa, Vatra Luminoasă sau Lacul Tei, susţin reprezentanţii Coldwell Banker. Din 2002 şi până în prezent, preţul locuinţelor au crescut în multe dintre aceste zone de până la 10 ori, în special în cazul construcţiilor noi.

Un alt factor ce contribuie la gentrificarea urbană constă în creşterea sectorului de servicii în defavoarea celui legat direct de producţia industrială. Mutarea vechilor fabrici în afara Capitalei a generat o modificare a structurii demografice din zonele respective.

Reabilitarea clădirilor cu valoare arhitecturală ridicată, crearea unor zone capabile să susţină diverse servicii şi presupusa creştere a taxelor ca urmare a sporirii valorii bunurilor imobiliare sunt principalele avantaje ale gentrificării urbane menţionate de specialiştii de la Coldwell Banker. Tendinţa va continua să se manifeste, ca şi până în prezent, în centrul istoric al Bucureştiului. La capitolul dezavantaje sunt amintite segregarea demografică a claselor sociale în adevărate paradisuri rezidenţiale şi zone care, prin aspectul, confortul şi facilităţile oferite sunt departe de standardele europene de locuire.

Schimbarea claselor sociale va antrena un lanţ de investiţii în zonele ocupate de clasa medie, iar în momentul în care pragul imobilelor noi sau renovate va ajunge la circa 20% din total, vom observa o creştere şi mai rapidă a valorii proprietăţilor din aceste arii, concluzionează Coldwell Banker.

Sursa

27 February 2007