Toată vâlva stârnită de BNR în jurul scumpirii creditelor în euro s-a dovedit a fi nejustificată. După întâlnirea cu reprezentanţii băncilor, BNR a decis că până la urmă nu va modifica deloc partea de credite ipotecare şi imobiliare, care se vor acorda în exact aceleaşi condiţii ca şi până acum. Singura schimbare majoră care s-a păstrat se referă la creditele de nevoi personale.
În planurile iniţiale ale BNR, creditele imobiliare şi ipotecare ar fi trebuit să se diferenţieze ca şi costuri în funcţie de moneda în care sunt solicitate. Adică avansul urma să fie cu atât mai mare cu cât moneda de împrumut prezenta mai multe riscuri. Astfel, se vorbea despre un avans de cel puţin 15% din valoarea imobilului la finanţările în lei, de 30% pentru creditele în euro şi de 40% în cazul finanţărilor în alte monede străine. Aceste modificări par să fi dispărut însă, după ce oficialii BNR au discutat cu reprezentanţii Asociaţiei Române Bancare.
"Avem veşti bune de la discuţiile cu BNR. Noul regulament nu afectează achiziţiile de locuinţe, care se vor face în condiţiile existente. De asemenea, nici achiziţia de locuinţe prin programul Prima Casă nu va fi afectată" , a declarat Radu Graţian Gheţea la Romania Financial Forum 2011, eveniment organizat de Mediafax în parteneriat cu BNR.
La împrumuturile de nevoi personale se vor solicita garanţii de 133%
Băncile au fost însă de acord ca împrumuturile de nevoi personale să fie descurajate. Astfel, potrivit proiectului, creditele de consum vor avea o scadenţă de cel mult cinci ani, faţă de 25 de ani, cât era până acum, iar clienţii trebuie să aducă garanţii de 133% din valoarea împrumutată, în timp ce la finanţările imobiliare în euro avansul ar trebui să fie de cel puţin 30%. Aceasta este o măsură de precauţie din partea băncilor, în condiţiile în care 40% dintre clienţii care se înhamă la credite de nevoi personale ajung să nu îşi mai poată plăti ratele.
"Au scăzut veniturile, sunt incertitudini legate de veniturile viitoare ale clienţilor, nu putem să rămânem impasibili şi să nu ne gândim la viitor, aşa cum trebuie să facă o bancă. Încercăm, la ARB şi BNR, să găsim un echilibru ca reglementarea să fie dinamică şi adaptată continuu la schimbarea mediului. Modificările regulamentului privind creditele de consum acordate populaţiei sunt în acest spirit. Adaptarea la mediul economic, atât la cel internaţional, cât şi la cel românesc", a adăugat Gheţea.
Tocmai pentru a se asigura că românii vor veni să se împrumute şi în lei, băncile au decis să ieftinească produsele în monedă naţională. Acest lucru se simte deja, multe dintre instituţiile financiare au dobânzi similare la creditele în lei şi euro. şi totuşi, clienţii nu sunt încă interesaţi.
„Există un apetit redus pentru creditul în lei, pentru că erau foarte atractive dobânzile în valută şi pentru că în 2007-2008 am avut situaţii în care cursul era favorabil celor care se împrumutau în valută. Am avut destule duşuri reci pentru cei care aveau credite în curs. În perioada următoare vom vedea o promovare a creditelor în lei din partea băncilor", a continuat Gheţea.
Discuţiile dintre ARB şi BNR au survenit după ce comunitatea bancară, care s-a arătat rezervată faţă de unele prevederi din proiectul de regulament, a transmis băncii centrale o serie de propuneri pentru a fi discutate. Totuşi, discuţia s-a purtat pornind de la premisa că un sistem de creditare sănătos este cel în care împrumuturile se fac în moneda în care sunt veniturile clienţilor.
Noul regulament privind creditarea va putea fi aplicat cel mai probabil din decembrie, după ce vor fi parcurse toate etapele impuse de procedură, a mai declarat preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor.
AFLĂ DE CE Isărescu acuză băncile de dorinţă necumpătată de câştig
6 October 2011
