În Bucureşti, numărul proprietăţilor catalogate drept pericol public în cazul unui seism este în permanentă creştere. Blocurile construite în era comunistă sau imediat după se apropie de finalul perioadei de garanţie, iar numărul construcţiilor noi care se încadrează în bugetul clienţilor actuali este infim. România continuă să aibă un deficit de un milion de locuinţe, dar experţii în domeniu spun că măcar o treime din acest total, dacă s-ar construi, tot ar fi bine. Între timp, cei mai mulţi dintre clienţii imobiliari sunt forţaţi de împrejurări să se mute în clădiri cu cel puţin la fel de multe probleme pe cât aveau şi cele din care au plecat.

30764-dscn5864.jpgLista clădirilor catalogate drept pericol public în caz de cutremur s-a dublat, la ultimele verificări ale Primăriei. Numărul acestora a crescut de la 100 la aproape 200 unităţi. Multe alte locuinţe au intrat sau vor intra în viitorul apropiat pe aceste liste. Aproape 1,8 milioane locuinţe în blocuri au fost construite între 1945 şi 1980, potrivit datelor din ultimul recensământ al populaţiei. Dat fiind faptul că durata de garanţie a unui bloc este de 50 ani, multe dintre aceste construcţii au deja nevoie urgentă de consolidare. Numai că această procedură este prea anevoioasă şi prea costisitoare pentru ca locatarii să o ia în calcul.

„Este o operaţiune de anvergură, care se întinde pe o perioadă lungă de timp. Ar putea fi nevoie de 60-75% din durata necesară pentru construirea imobilului. Estimarea de preţ este deci pe măsură, consider că preţul reprezintă peste 50% din preţul de construire“, spune Ciprian Ana, director al Societăţii de Construcţii Start Tehnologic Consult.

O expertiză tehnică poate determina gradul de deterioare. Uneori, consolidarea nu e necesară

Totuşi, mai devreme sau mai târziu, aceste operaţiuni se vor impune drept necesare. Din momentul în care iese din perioada de garanţie, orice construcţie este supusă unor riscuri. Iar ipoteza unui seism puternic este poate cea mai temută teorie.

„Nu este cazul ca locuitorii acestor clădiri să intre în panică totuşi. Faptul că o clădire a ieşit din perioada de garanţie nu înseamnă neapărat că ea nu va rezista unui seism major. Totuşi, cu cât a trecut mai mult timp de la expirarea perioadei de garanţie, fără lucrări de consolidare, cu atât riscul este mai mare. Este indicat măcar ca proprietarii să solicite o expertiză, pentru a afla care este starea structurii şi dacă este nevoie de o consolidare”, arată Ana Tatu, arhitect ArtProiect.

După consolidarea blocului, valoarea apartamentelor creşte considerabil

Problema consolidării este cu atât mai mare cu cât este nevoie de acceptul majorităţii locatarilor, pentru efectuarea ei. Acest demers este aproape întotdeauna dificil, iar întrunirea majorităţii se face în rare cazuri. Pentru cei mai sceptici, sunt de menţionat şi avantajele pe care consolidarea le poate aduce pe termen scurt.

„Toată lumea ar trebui să înţeleagă că, atunci când se consolidează o clădire, se investeşte nu numai în siguranţa familiilor care locuiesc în ea, cât şi în valoarea apartamentelor. Preţul unui bloc vechi şi dărăpănat poate ajunge astfel la nivelul pieţei”, continuă arh. Ana Tatu.

„Ar trebui o legislaţie mai fermă în domeniu, proprietarii se opun din principiu unor lucrări de anvergură la blocul lor. Și dacă se rezolvă problema proprietarilor, atunci rămâne problema constructorilor. Nu sunt mulţi cei care vor să lucreze cu statul. Primăriile, Ministerul, ar trebui să facă ceva pentru atragerea interesului constructorilor”, completează Ciprian Ana.

Blocurile construite după 1977 pot rezista la sesime de până la 8,5 grade pe scara Richter

Cutremurul din 1977 a impus noi standarde în construcţii. Rezistenţa seismică a fost una dintre priorităţile momentului. Astfel, cele mai rezistente blocuri sunt, în general, cele construite după marele cutremur.

„Înainte de cutremurul din 1977, pericolul seismic nu era prea mult luat în calcul. Normativele dictau să facem clădiri care să reziste la cutremure până în 7 grade pe scara Richter. După 1977, normativele s-au schimbat, clădirile au fost construite pentru a rezista la seisme de magnitudinea 7,5-8 grade pe scara Richter. În cazuri speciale, precum zona centrală, chiar 8,5 grade pe scara Richter”, arată oficialii Proiect Bucureşti S.A., care au participat la proiectarea marilor cartiere din Capitală.

Este important de menţionat însă că marile cartiere din Capitală au început să fie construite mai devreme de 1977. Astfel, în anii ‘60 au început lucrările la cartierele Drumul Taberei, Titan şi Berceni. Între 1970 şi 1980 s-a lucrat la arterele importante ale Capitalei, precum ştefan cel Mare, Mihai Bravu, Calea Moşilor, Colentina, Pantelimon, Olteniţei şi Armata Poporului.

CITEȘTE ȘI: Bucureştenii vor apartamente noi cu două camere, sub 60.000 euro