Multe dintre blocurile comuniste au ieşit demult din perioada optimă de utilizare, iar efectele acestui lucru se observă la modul cel mai periculos. Faţadele au început să se prăbuşească, rănind pietonii care trec prin zonă, distrugând proprietăţile alăturate sau maşinile parcate în zonă. Acesta este doar un semnal că este ceva în neregulă, dar problemele sunt mult mai profunde. Pereţii sunt inevitabil alteraţi în timp, la fel ca şi structura de rezistenţă, iar proprietarii se poartă de parcă aceste probleme nu ar exista. Consolidarea blocurilor vechi nu este o variantă pe care aceştia să o ia în calcul, din cauza costurilor şi a perioadei lungi pe care o implică.

34592-gyqc.jpgPotrivit oficialilor Primăriei Bucureşti, 3.000 de blocuri au probleme cu faţadele, din care pot cădea bucăţi de tencuială. Acest lucru reprezintă o treime din totalul blocurilor construite în perioada comunistă, iar numărul va continua să crească, pe măsură ce trece timpul. Problema este că aceste blocuri au deja până la 60 de ani de la construcţie, iar perioada de garanţie a unui bloc este de 50 de ani.

„Ieşirea din perioada de garanţie nu înseamnă un risc iminent, nici măcar în caz de cutremur. Dacă blocul a fost îngrijit, respectiv dacă au existat expertize, lucrări de consolidare sau de anvelopare, perioada de viaţă a construcţiei se prelungeşte considerabil. Din păcate însă, aceste cazuri sunt rarisime”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Ana Tatu, arhitect ArtProiect.

Amenzile se aplică abia după ce s-a petrecut un accident

Proprietarii refuză adesea să facă aceste lucrări, din diverse motive, iar autorităţile nu îi obligă, chiar dacă există legislaţia necesară. Amenzile sunt aplicate doar după ce un accident s-a petrecut deja. Potrivit oficialilor Primăriei Bucureşti, în Capitală există peste 3.000 de blocuri din care se pot desprinde oricând bucăţi de faţadă.

„Proprietarii amână până în ultimul moment lucrările de consolidare. Problema este că aceasta este o operaţiune de anvergură, durează mult timp. În cazurile în care se fac consolidări serioase, şantierul există pentru o perioadă de până la 75% din durata necesară pentru construirea imobilului. Iar un timp mare de lucru înseamnă costuri finale mari. Consolidarea poate costa cât jumătate din preţul iniţial de construire” a declarat pentru IMOPEDIA.ro Ciprian Ana, director al Societăţii de Construcţii Start Tehnologic Consult.

Dar investiţia iniţială mare înseamnă şi recuperarea banilor la revânzare. Consolidarea blocurilor creşte automat valoarea apartamentelor din imobil. Dar nu toată lumea se gândeşte să îşi vândă apartamentul la un moment dat, iar cum o asemenea operaţiune se face doar cu acordul majorităţii, apar blocajele administrative.

„Proprietarii se opun din principiu unei lucrări care costă. Să nu mai spun care durează şi deranjează, pentru că un şantier implică şi gălăgie şi disconfort. Toată lumea priveşte dezavantajele care se găsesc pe termen scurt, dar nimeni nu vede avantajele pe termen lung. Preţul unui bloc vechi şi dărăpănat care este consolidat poate ajuge la nivelul pieţei”, continuă arhitect Ana Tatu.

În Centrul Vechi sunt proprietăţi seculare, neconsolidate, care pun în pericol sute de clienţi

O altă problemă, întâlnită în special în zonele istorice, este aceea că până şi blocurile cu bulină roşie sunt folosite ca sediu de firmă, atrăgând astfel un număr mare de clienţi într-o zonă cu risc ridicat. Un exemplu în acest sens este Centrul vechi, unde terease, cluburi sau restaurante sunt deschise în clădiri neconsolidate, care au şi o sută de ani vechime.

„Proprietarii apartamentelor au o libertatea de decizie prea mare, în cazurile care nu pun doar viaţa lor în pericol, cât şi viaţa trecătorilor. Este o proprietate privată deci trebuie îngrijită cu conştiinciozitate sau dacă nu, trebuie sancţionat proprietarul. Dacă mergi cu maşina îndoită, îţi ia poliţia talonul şi nu mai poţi conduce. În cazul balcoanelor sau tencuielilor care cad, e chiar mai grav, şi totuşi nimeni nu ia măsuri”, arată Ciprian Ana.

Cele mai importante cartiere din Capita au început să fie construite mai devreme de 1977, când politicile de construcţie nu erau atât de stricte pe cât au fost după marele cutremur. Lucrările de construcţie a blocurilor în Drumul Taberei, Titan şi Berceni au început în 1960, în timp ce blocurile din Ştefan cel Mare, Mihai Bravu, Calea Moşilor, Coletina, Pantelimon, Olteniţei şi Armata Poporului au fost în general ridicate în perioada 1970-1980.

CITEȘTE ȘI: Blocurile comuniste ies din garanţie. Care sunt riscurile?

 

14 July 2014