BERD: Pachetul anticriză din România a avut mai mult un efect imaginar

În România, ideea de a aloca mai mult de 10 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură a avut un efect de stimulare mai mult imaginar, decât real, consideră expertul economist Peter Sanfey, de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), într-un studiu apărut pe site-ul Băncii şi intitulat ‘South-eastern Europe: lessons from the global economic crisis' (Europa de Sud-Est: lecţii învăţate din criza economică globală').

Una dintre particularităţile crizei din Sud-Estul Europei, România situându-se pe primul loc la acest capitol, este că economiştii nu au reuşit să îi prevadă amploarea. Peter Sanfey aminteşte că situaţia economică mondială a început să se schimbe sensibil în septembrie 2008, dar atunci problema ţărilor sud-est europene părea să fie cum să facă faţă inflaţiei în creştere, cauzată de ridicarea preţurilor la petrol şi bunuri de consum.

În aceste condiţii, FMI a prognozat în octombrie 2008 o creştere a economiei româneşti de 4,8 la sută în 2009, pentru a-şi revizui previziunea la -8,5 la sută în octombrie 2009, adică o diferenţă de peste 13 puncte. Previziunile BERD pentru creşterea economiei româneşti în 2009 au fost şi ele aproape la fel de imprecise, respectiv de 3 la sută în octombrie 2008 şi -8 la sută în octombrie 2009, adică o plajă de 11 puncte procentuale!

‘Scăderea la cote neprevăzute a activităţii economice va avea, probabil, o influenţă negativă asupra şomajului în lunile viitoare' anticipează Peter Sanfey, analizând diminuarea producţiei industriale în Albania, Bosnia-Herzegovina, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Muntenegru, România şi Serbia.
Rata inflaţiei a evoluat diferit în regiune: Bulgaria, care avea cea mai ridicată cotă, a ajuna să aibă una dintre cele mai mici inflaţii din regiune, Bosnia-Herţegovina ajungând chiar la deflaţie, iar România şi Serba şi-au permis reduceri ale ratei politicii monetare bazate pe scăderea inflaţiei.

‘Ar fi o eroare să considerăm diminuarea deficitelor de cont curent drept o evoluţie pozitivă, pentru că ea semnifică numai că firmele şi cetăţenii nu şi-au mai permis să importe la fel de mult ca înainte, ceea ce nu e un motiv de bucurie', comentează Peter Sanfey. Volumul investiţiilor străine în ESE, care a atins 32,5 miliarde de euro în 2008, a scăzut în medie cu 50 la sută în primul semestru al anului 2009.

Canalele prin care criza a pătruns în statele sud-est europene sunt scăderea cererii pe pieţele unde exportau aceste ţări, cu precădere în UE (diminuarea exporturilor în medie cu 40 la sută în 2009 faţă de 2008), creşterea preţului la credite şi scăderea sumelor trimise acasă de cei care lucrează în străinătate, aşa-numitele remitenţe, diminuare care s-a apropiat de 50 la sută în România.

‘Băncile au fost promotorii creşterii economice în ESE în ultimul deceniu, dar şi sursa unor vulnerabilităţi în creştere', estimează expertul BERD. În toate ţările din ESE, ponderea capitalului străin a variat între 75 la sută (Serbia) şi 95 la sută (Bosnia-Herţegovina), în România această pondere fiind de aproape 85 la sută, conform estimărilor BERD.