Beneficiarii privatizărilor - milionari numai din exploatarea terenurilor

Privatizările din ultimii ani ale fostelor întreprinderi comuniste au căpătat o miză uriaşă pe piaţa imobiliară. Mastodonţii comunişti amplasaţi pe marile platforme industriale deţin terenuri la mare preţ, însemnate atât cantitativ, cât mai ales calitativ. Cine a avut ochi şi s-a orientat din timp a făcut sau va face profituri uriaşe.

De cele mai multe ori, investitori cu dare de mână au preluat întreprinderi ceauşiste la preţ de fier vechi, terenurile fiind calculate în capitalul social la valoarea contabilă din urmă cu mulţi ani. Aflate cu precădere în zone bune din marile oraşe, aceste suprafeţe depăşesc valoric de zeci de ori preţurile plătite către stat la momentul cumpărării.

Unii au profitat de oportunitate, scoţându-şi banii imediat ce prevederile contractuale le permiteau înstrăinarea activelor. Alţii, au mărit suprafaţa neutilizată de teren, prin dezafectarea unor secţii şi ateliere, iar apoi fie au intrat în coparticipare la diverse alte societăţi, fie le-au vândut pur şi simplu. Aşa se face că, pe locuri, unde întâlneai în urmă cu 10 ani fabrici şi uzine, găseşti acum proiecte imobiliare în desfăşurare (sau chiar încheiate) - imobile pentru birouri sau locuinţe - ori ansambluri comerciale de tip hypermarket, cu sute sau chiar mii de locuri de parcare.

Cine a câştigat din această schimbare? Fără îndoială cei care au intuit mai devreme trendul pieţei! Cine a pierdut? Statul român, care a fost incapabil să gestioneze nişte resurse de valoare, înstrăinându-le "pe un euro", cum suna sintagma unui celebru ministru post-decembrist al privatizării.

Terenurile vechilor fabrici din Romania au devenit ţinta investitorilor, atat pentru construcţia unor spaţii comerciale, cat mai ales pentru realizarea unor proiecte rezidenţiale. Cum în oraşe un metru pătrat de teren poate fi cumpărat pentru sume între 700 şi 1.500 de euro, nu e de mirare că majoritatea investitorilor preferă să cumpere un întreg complex industrial în locul căruia să ridice un cartier rezidenţial. Reprezentanţii BNS cred că, prin activitatea sa, AVAS facilitează specula imobiliară. O iniţiativă legislativă propune ca noii proprietari ai platformelor industriale să dispună după bunul plac de terenurile virane din cadrul acestora. Normele europene, care presupun şi relocarea zonelor industriale în spaţiul extravilan înlesnesc tranzacţionarea acestor terenuri, iar Semănătoarea şi Vulcan sunt cateva dintre uzinele care îşi vor schimba locaţia pentru a face loc noilor cartiere.

Citeste articolul integral in Curentul