Un terminal business de 1.500 metri pătraţi, amenajat în 40 de zile cu 2,4 milioane de euro, între trei clădiri pe care s-a pus în regim de urgenţă bulina roşie, a închis aeroportul Băneasa pentru cursele low-cost . Pista cu cea mai bună structură de rezistenţă din România este acum folosită pentru decolarea sau aterizarea private jet-urilor sau a avioanelor de capacitate mică, de 2 sau 8 locuri. Şi pentru spectacole aeriene. Miza unui aşa zis „city airport pentru curse business şi VIP” o reprezintă o potenţială afacere imobiliară de un miliard de euro.

26028-baneasa-aterizare-forata-interese-imobiliare-de.jpgÎn 12 august 2008, Aeroportul Băneasa a încheiat cu Blue Air Transport Aerian SA un contract de concesiune pe 25 de ani pentru operarea şi modernizarea activităţii, precum şi pentru construirea unui nou terminal plecări. Potrivit clauzelor, în cazul în care una dintre părţi denunţa unilateral contractul, se obliga să-i plătească celeilalte părţi 25 de milioane de euro despăgubiri. Un an mai târziu, în august 2009, Blue Air anunţa că începe lucrările. Construcţia nu a început nici până azi. În schimb, în septembrie 2011, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a semnat cu UTI un contract pentru reconstrucţia şi modernizarea corpului C al aeroportului şi transformarea lui într-un terminal pentru segmentul business. Lucrările s-au efectuat în doar cinci săptămâni. Avocaţii contractaţi de CNAB caută acum soluţii pentru a rezolva problema celor 25 de milioane de euro datoraţi lui Nelu Iordache, proprietarul Blue Air.

2,4 milioane de euro în 40 de zile, pentru terminalul business

În numai 40 de zile, 1500 de metri pătraţi din aeroportul Băneasa au fost transformaţi într-un terminal business. Investiţia a fost de 2,4 milioane de euro, adică 1.600 de euro pentru fiecare metru pătrat consolidat şi recompartimentat în săli de discuţii informale, de relaxare, spaţii pentru organizarea conferinţelor de presă sau de consiliu pentru întâlniri de afaceri. Lucrările au fost executate de firma UTI în baza unui contract atribuit în septembrie 2011. Firma a început lucrarea pe 11 noiembrie şi a finalizat-o pe 20 decembrie. Imediat după inaugurare, prima ploaie torenţială a dezvăluit calitatea lucrării. Terminalul de business a fost inundat, cantităţile de apă fiind impresionante. Astfel, în 40 de zile, Corpul C al aeroportului Băneasa a fost transformat dintr-un spaţiu în care a funcţionat o firmă de curierat într-unul destinat oamenilor de afaceri. Înainte ca fostul ministru al transporturilor, Anca Boagiu, să inaugureze terminalul business, CNAB anunţa că pe trei corpuri lipite de spaţiul destinat oamenilor de afaceri s-au pus buline roşii, fiind încadrate în clasa 1 de risc seismic. Pentru a afla cam cât ar costa consolidarea celor trei clădiri, A, B şi Rotonda, CNAB şi-a anunţat intenţia de a cheltui jumătate de milion de euro pentru un studiu de fezabilitate. Licitaţia are loc pe 17 august.

Contractul va fi finanţat din surse proprii şi va avea termen maxim două luni pentru studiului de prefezabilitate, o lună pentru fundamentarea economică şi trei luni pentru întocmirea studiului de fezabilitate.

Mutarea curselor low-cost a scumpit biletele cu până la 6 euro

De la sfârşitul lunii martie, nici o companie low-cost nu mai are voie să aterizeze sau să decoleze de pe Aeroportul Băneasa. Toate cursele low-cost au fost mutate pe Aeroportul Internaţional Otopeni, ceea ce a condus la o creştere, în medie, cu 46 de procente a numărului de aterizări şi decolări, dar şi la scumpirea cu aproximativ 6 euro a biletelor de călătorie din cauza majorării taxelor de operare. Din 25 martie, taxele pentru o aeronavă medie, de 60 de tone şi cu o capacitate de 150 de pasageri, s-au majorat la 270 de euro. Din această sumă, 150 de euro reprezintă costul suplimentar de un euro perceput pentru fiecare pasager, iar 120 de euro se achită în plus pentru taxele de operare. Măsura mutării curselor low-cost pe Otopeni este una cel puţin ciudată, în condiţiile în care aeroportul Băneasa dispune de cea mai bună pistă din ţară şi oferă un acces lejer pasagerilor, fiind situat la numai 9 kilometri de centrul Capitalei. După reparaţiile din 2007 pista are cea mai bună structură de rezistenţă şi un covor de asfalt cu elemente de memorie (covorul de asfalt înregistrează la aterizare şi decolare mişcările avionului –n.r.). Mai mult, private jet-urile sau avioanele cu capacitate mică, de 2 sau 8 locuri, nu au nevoie de o pistă de 3200 de metri lungime, cât măsoară cea de pe aeroportul Băneasa. Pentru astfel de aeronave specialiştii susţin că este suficientă o pistă de 1.200 -1.400 de metri. Anul trecut, de pe pista aeroportului Băneasa au decolat şi aterizat aproximativ 35 de avioane zilnic.

Presiuni imobiliare de un miliard de euro

Aeroportul Băneasa este situat în nordul Capitalei, într-o zonă de maxim interes imobiliar. Acesta dispune de o suprafaţă de 200 de hectare de teren care se află în proprietatea Ministerului Transporturilor şi în administrarea Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti. La un preţ de cel puţin 500 de euro mp, valoarea terenului se ridică la un miliard de euro. În condiţiile în care cursele low-cost au fost interzise pe Aeroportul Băneasa, iar pista a devenit dublă faţă de nevoile unor private jet-uri sau avioane cu o capacitate mică, de 2 sau 8 locuri, oficialii aeroportului n-au anunţat dacă s-au luat în calcul vânzarea terenului şi valorificarea pistei de 3.200 de metri şi nici nu au dezvăluit numele viitorilor operatori din clasa business sau VIP. Desfiinţarea sau închiderea aeroportului s-a pus în discuţie încă din 2006. În primul mandat de ministru al transporturilor, Radu Berceanu anunţa că vrea mutarea curselor low-cost la Alexeni, lângă Urziceni, adică la 60 km de Bucureşti. În 2008, fostul premier Călin Popescu Tăriceanu cerea închiderea aeroportului şi mutarea curselor low-cost pe motiv că poluau fonic. Ministrul transporturilor din subordinea sa, Ludovic Orban, a propus construcţia unui nou aeroport, la Adunaţii Copăceni şi mutarea curselor low-cost de pe Băneasa. Dar şi acest proiect a rămas la stadiul de intenţie. În 2009, avioanele au primit interdicţia de a mai decola şi ateriza noaptea. Ce n-au reuşit Radu Berceanu, Călin Popescu Tăriceanu şi Ludovic Orban a reuşit Anca Boagiu. Aceasta a mutat toate cursele low-cost pe Otopeni, sub pretextul că va transforma Aeroportul Băneasa într-un „city airport pentru curse business şi VIP”. În realitate, s-a amenajat în pas alergător doar un terminal business între trei clădiri pe care, în mandatul său, au fost puse buline roşii.

În capul pistei vila lui Mihai Răzvan Ungureanu

Chiar lângă una dintre pistele aeroportului Băneasa şi-a construit vilă fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu. În vecinătate, mai mulţi oameni de afaceri au importante suprafeţe de teren pe care au dezvoltat proiecte imobiliare. Printre aceştia se numără Puiu Popoviciu, Gigi Becali, Ion Ţiriac sau Dan Ioan Popp. Cel mai important proiect imobiliar, dezvoltat pe o suprafaţă de 200.000 de metri pătraţi, este cel al lui Puiu Popoviciu. Prin intermediul firmelor Băneasa Investments şi Băneasa Developments a construit şi ansambluri de locuinţe, într-un penthouse locuind şi fiica cea mare a preşedintelui Traian Băsescu. În următorii ani, firmele lui Puiu Popoviciu urmează să ridice spaţii comerciale, pentru birouri, şi un ansamblu care ar putea cuprinde 500-600 de apartamente. Tot în vecinătatea aeroportului Băneasa, Ion Ţiriac a ridicat complexul rezidenţial Stejarii. Acesta cuprinde aproximativ 300 de apartamente, care iniţial au fost scoase la vânzare şi apoi închiriate. Omul de afaceri Dan Ioan Popp a construit un ansamblu rezidenţial cu 680 de locuinţe, situat în pădurea Băneasa (aproape de Grădina Zoologică). Investitorii spanioli de la Grupo Lar au dezvoltat şi ei un ansamblu rezidenţial, care cuprinde 98 de locuinţe. Tot în zona de nord a Capitalei compania de dezvoltare imobiliară Willbrook International, controlată de omul de afaceri Eyal, a construit 204 vile, cu suprafeţe cuprinse între 204 şi 282 metri pătraţi.

RISCUL SEISMIC... NEGOCIABIL 2012: CRAPĂ LA PRIMUL CUTREMUR

„A fost efectuată o expertiză tehnică a celor trei corpuri de clădire, finalizată în februarie 2012, în urma căreia a rezultat încadrarea acestora în clasa de risc seismic 1. În consecinţă, au fost luate o serie de măsuri prevăzute de legislaţia în vigoare, respectiv anunţarea autorităţilor (Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Primăria Capitalei, Inspectoratul de Stat în Construcţii), precum şi demararea procesului de consolidare.”
Sursa: comunicat de presă CNAB

1999: NUMAI BUN PENTRU 2,4 MILIOANE DE PASAGERI

„Analizele calitative şi evaluările analitice prin calcul arată că pentru structura existentă gradul nominal de asigurare este R ~0.7 şi clasa de risc situată între RsII şi RsIII. Turnul de control este acela care creează disimetrii de comportare, concentrări de eforturi şi torsiunea generală.”
Sursa: expertiză tehnică SC IPTANA SA

 

Sursa