Băncile şi supermarketurile cresc chiriile la spaţiile comerciale

Extinderea băncilor, supermarketurilor şi farmaciilor a dezechilibrat raportul dintre cererea şi oferta de spaţii comerciale, iar chiriile au crescut în prima jumătate a anului cu valori cuprinse între 20% şi 45%, în funcţie de zonă.

"În lipsa unei oferte satisfăcătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ, cererea pentru spaţii comerciale a fost şi va continua să se menţină la un nivel foarte ridicat şi în perioada următoare", este de părere Monica Barbu, consultant în cadrul departamentului de spaţii comerciale al companiei Colliers.
Pe segmentul spaţiilor comerciale ultracentrale, amplasate în zona Bulevardului Magheru sau pe Calea Victoriei, creşterea chiriilor a avut un caracter accentuat în primul semestru.

"Pentru prima dată au fost închiriate spaţii comerciale cu suprafeţe de 150 de metri pătraţi la un preţ de 130 de euro/metru pătrat pe lună, preţ care era caracteristic unităţilor de dimensiuni mai mici", spune Barbu.

Băncile, companiile de asigurări, lanţurile de farmacii şi mai nou supermarketurile şi magazinele de electrocasnice sunt principalele responsabile pentru creşterea preţurilor, cred reprezentanţii din piaţa imobiliară. "Creşterea cu peste 20% a chiriilor este determinată de raportul cerere-ofertă. Cererea provine în mare parte de la bănci şi lanţurile de farmacii, chiar dacă anul acesta s-a mai redus comparativ cu 2004. În ultima perioadă s-au dezvoltat însă lanţurile de retail de electrocasnice şi îmbrăcăminte", a spus Luiza Moraru, directorul departamentului de spaţii comerciale al companiei Eurisko.
Dacă băncile sunt mai cumpătate atunci când vine vorba de costurile extinderii, nu acelaşi lucru se întâmplă în cazul supermarketurilor sau al farmaciilor, unde locaţia este elementul cel mai important.

"Băncile au cumpărat ceea ce era mai bun şi au fost foarte selective. Sunt însă lanţurile de farmacii şi mai ales supermarketuri care au vrut să îşi asigure anumite locaţii şi au plătit foarte mult, ceea ce a determinat creşterea preţului în zonă", este de părere Corina Borş, director de marketing la compania imobiliară Neocasa.

Jucătorii din piaţa imobiliară spun că tendinţa de creştere a preţurilor se va menţine şi în următoarea perioadă, deoarece spaţiile comerciale stradale şi cele din cartiere sunt deja ocupate, iar proiectele comericale de tipul mall-urilor sunt aproape în totalitate închiriate cu mult timp înainte de a fi deschise.

"Tendinta de augmentare a preţurilor se va menţine. În ceea ce priveşte spaţiile comerciale centrale şi din zona pietonală, creşterea este foarte mare, ofertele fiind într-un număr din ce în ce mai mic", crede Sorin Slavu, broker în cadrul departamentului de spaţii industriale şi comerciale al Regatta.
În aceste condiţii, jucătorii din piaţa imobiliară estimează că nivelul chiriilor percepute pentru spaţiile comerciale va continua să crească cu cel puţin 10% şi în a doua parte a anului.

Spaţiile comerciale situate în zone secundare, cum ar fi şoseaua Ştefan cel Mare sau Calea Moşilor, au continuat la rândul lor să îşi îmbunătăţească mixul de chiriaşi, apreciază un raport de piaţă al companiei imobiliare Colliers.

Pe acest segment, chiriile au crescut cu aproximativ 25% de la începutul anului, fiind situate la 20-50 de euro/metru pătrat/lună, iar tendinţa de creştere se va menţine şi în perioada următoare.

Interesul retailerilor pentru zonele periferice a fost la rândul său ridicat în prima jumătate a anului, iar bătălia companiilor pentru o acoperire cât mai bună a tuturor zonelor oraşului este departe de a fi încheiată, potrivit analiştilor.

Dacă anul trecut cererea de spaţii comerciale s-a concentrat în special pe zonele Pantelimon, Drumul Taberei sau Colentina, anul acesta solicitările companiilor de retail s-au îndreptat cu precădere pe zone şi mai îndepărtate de centrul oraşului, precum Rahova sau Titan, potrivit raportului Colliers.
Unul din primele efecte ale insuficienţei spaţiilor comerciale este limitarea extinderii pe piaţă a companiilor deja prezente în România, dar şi întârzierea intrării pe piaţa românească a unor multinaţionale cu activităţi de retail. De asemenea, criza spaţiilor comerciale le permite proprietarilor să ceară şi să primească chirii tot mai mari.

Cei mai activi jucători pe piaţa spaţiilor comerciale au fost în prima parte a anului instituţiile bancare, care au căutat să îşi extindă acoperirea teritorială. Planurile de extindere ale băncilor active pe piaţă prevăd deschiderea a 130 de unităţi la nivelul întregului an numai în Bucureşti.

Cerinţele băncilor vizează spaţii cu suprafeţe de aproximativ 100-120 de metri pătraţi, cu acces facil, vizibilitate, parcare sau trafic pietonal intens.
Un alt segment important al cererii de spaţii comerciale este în continuare format din companiile de retail farmaceutic şi operatorii de jocuri de noroc. Datorită ofertei limitate, spaţiile ce dispun de o bună poziţionare sunt închiriate aproape imediat.