Băncile se bat pe „Prima Casă”, dar au apărut primele probleme

Normele de creditare nu sunt clare pentru toată lumea, iar Comisia Europeană analizează programul

Rămase fără clienţii afectaţi de criză şi confruntate cu tot mai multe pierderi rezultate din majorarea restanţelor la vechile împrumuturi, multe bănci văd un colac de salvare în programul de garantare de către stat a creditelor ipotecare, denumit „Prima Casă".

Mai ales că marjele maxime de câştig acceptate de stat se situează la niveluri destul de ridicate, ba chiar mai mari decât un credit imobiliar obişnuit.

Reprezentanţii Guvernului au declarat, cu ocazia acordării primului credit tip „Prima Casă", că există deja în jur de 10.000 de solicitări pentru acest tip de împrumut, ceea ce înseamnă jumătate din plafonul de un miliard de euro stabilit de stat pentru acest program, ţinând cont că valoarea medie a unui credit se situează în jurul a 50.000 de euro.

Interesul ridicat pentru acest tip de finanţare se datorează, în principal, condiţiilor favorabile în care se poate obţine. Costul unui credit de „Prima Casă" este cu aproape jumătate mai mic decât în cazul unui împrumut ipotecar obişnuit în valută. Astfel, conform datelor BNR, dobânda medie practicată de bănci pentru un credit în euro destinat unei investiţii imobiliare se situează la 9,6%, în timp ce costul unui împrumut garantat de stat nu depăşeşte 5,5% pe an.

Altfel stă situaţia în cazul creditelor în lei. În luna aprilie, înainte de lansarea acestui program, băncile erau dispuse să acorde credite imobiliare cu o dobândă de 11,2%, mai mică decât cea mai bună ofertă în lei pentru „Prima Casă", de 11,4%.

Creditul în valută, mai avantajos

„Împrumuturile în valută sunt mai atractive, datorită diferenţialului de dobândă, chiar şi în condiţiile în care gradul de îndatorare la un împrumut în lei este mai mare cu 10% decât la unul în valută", spune Sorin Mititelu, directorul de retail al BCR. De aceea, atât BCR, cât şi BRD oferă doar credite în valută pentru „Prima Casă".

Cele mai avantajate de acest program vor fi persoanele cu venituri medii, care nu se încadrau până acum pentru obţinerea unei sume suficient de mari pentru cumpărarea sau construcţia unei locuinţe. „Un alt beneficiu important al programului este avansul minim necesar de numai 3.000 de euro, faţă de cel puţin 10.000 de euro la un credit obişnuit, ceea ce bloca accesul la un credit pentru multe persoane", spune Adrian Jantea, directorul departamentului promovare şi distribuţie din cadrul BRD. Creditele se vor acorda după aceleaşi norme BNR aprobate pentru un credit obişnuit, adaugă acesta, astfel încât doar clienţii cu venituri certe şi sigure vor putea obţine un astfel de împrumut. Rata lunară poate ajunge până la 60% din venituri, în cazul celor cu salarii mari.

Se cer clarificări

BRD a început deja să acorde astfel de credite, urmată de alte peste 10 instituţii de creditare, printre care Alpha Bank, CEC sau Banca Transilvania, în timp ce restul de bănci din grupul celor 20 care s-au arătat interesate de program urmează să semneze convenţii cu Fondul de Garantare a Creditelor, instituţia prin care se derulează programul. Între timp, băncile trebuie să-şi pună la punct şi normele de acordare a noilor credite şi sistemul informatic pentru procesarea datelor. Din acest motiv, cele mai multe instituţii de creditare au fost luate pe nepregătite, astfel că au fost nevoite să-şi refuze primii clienţi sosiţi imediat după punerea în scenă a spectacolului mediatic de lansare a primului credit.

 Alte bănci nu s-au grăbit să finalizeze procedurile de acordare a noilor împrumuturi, cerând clarificări suplimenta-re cu privire la procedurile de garantare. În acelaşi timp, programul „Prima Casă", care intră sub incidenţa reglementărilor privind ajutorul de stat, este analizat şi de Comisia Europeană, în vederea respectării normelor europene. Reprezentanţii Consiliului Concurenţei şi ai Guvernului au declarat imediat că programul nu contravine regulilor europene privind concurenţa sau ajutorul de stat.