Agravarea crizei poate obliga băncile din Zona euro să reducă finanţarea subsidiarelor din Europa Centrală şi de Est, arată agenţia de evaluare financiară Fitch. Nu este prima dată în istoria ultimilor ani când sistemul bancar din Europa trăieşte cu această ameninţare. Repercusiunile, în cazul în care acest lucru se va întâmpla, ne vor adânci şi mai mult în problemele cu care ne confruntăm: creditarea va încetini şi mai mult, la fel ca şi creşterea economică.
Sectorul bancar din România are una dintre cele mai puternice legături cu
bănci din Grecia şi Italia, lucru care sporeşte pericolul, în această perioadă. La fel ca noi, cu aceeaşi ameninţare se confruntă şi Croaţia, Bulgaria şi Serbia. În Polonia, Ungaria şi Cehia,
piaţa este mai diversificată. Astfel, potrivit datelor Fitch, în România:
- Băncile austriece deţin 31,5% din activele sectorului bancar din România
- Urmate de cele din Grecia, cu 15,8%
- Din Franţa, cu 13,7%
- Şi Italia, cu 7,1%
„Prezenţa băncilor străine în sectoarele bancare din Europa Centrală şi de Est (ECE) a susţinut ratingurile în ţările din regiune. Băncile străine au demonstrat voinţa şi capacitatea de a susţine subsidiarele înaintea şi în timpul crizei financiare", a declarat Michele Napolitano, director asociat la departamentul de ratinguri suverane al agenţiei de evaluare financiară.
Dar, în condiţiile în care presiunile financiare asupra băncilor din Zona euro se amplifică, creşte şi riscul ca acestora să le scadă capacitatea de a susţine subsidiarele.
„Având în vedere legăturile economice şi financiare puternice, tensiunile s-ar putea extinde din Zona euro la băncile din ECE", a adăugat Napolitano.
Împrumuturile băncilor din Zona euro în ţările din regiunea ECE au fost, în mare parte, stabile în primul semestru, în condiţiile în care măsurile de echilibrare macroeconomică şi de reducere a îndatorării au redus cererea de credite.
Băncile trebuie să reducă creditarea, să crească depozitele şi să taie legăturile cu sucursalele din ţările cu probleme
Potrivit analizei, băncile din Grecia au redus creditarea mai mult decât restul băncilor din Zona euro. Acest lucru stă drept dovadă că băncile din orice ţară euro ar putea reduce expunerea, dacă sunt supuse unor presiuni puternice pe pieţele locale. Iar în perspectiva în care băncile-mamă ar putea reduce finanţarea, subsidiarele din regiunea ECE ar trebui să devină tot mai autonomă financiar. Vestea bună, spune Fitch, este că aceste bănci au resursele necesare pentru a suporta reducerea finanţării, într-o bună măsură. Efectele macroeconomice ale acestui lucru nu sunt însă neglijabile: reducerea provizioanelor de credit şi a balanţelor contabile vor avea un impact negativ asupra creşterii economice. Un asemenea val resimţit la nivel european, ar putea cere măsuri speciale din partea autorităţilor.
Dacă retragerile de fonduri ale băncilor occidentale vor creşte rapid sau dacă băncile-mamă se vor teme că instituţiile de credit concurente vor să îşi retragă fondurile, atunci ar putea fi nevoie de o nouă Iniţiativă Viena, pentru a preveni ca stresul din Europa Occidentală să creeze o criză sistemică în Europa de Est.
În 2009, băncile occidentale s-au angajat, prin Iniţiativa Viena, să continue finanţarea subsidiarelor est-europene, din ţări precum România şi Ungaria. Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care deţin 70% din piaţa din România.
CITEȘTE ȘI: Liderii europeni au stabilit planul de salvare a Europei
22 November 2011
