Piata imobiliara a inceput sa scada treptat, iar numarul tranzactiilor s-a redus semnificativ. Bancherilor le este frica ca nu vor mai avea cui sa dea credite din cauza noilor restrictii ale Bancii Nationale.

 Aplicarea restrictiilor privind creditul de retail in forma propusa de BNR poate conduce la o criza imobiliara din cauza ca ar avea "un impact deosebit" asupra creditului imobiliar, provocand scaderea imprumuturilor, avertizeaza Asociatia Romana a Bancilor (ARB) intr-o scrisoare trimisa prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu.

"Consideram ca aplicarea noilor norme are un impact deosebit asupra creditului imobiliar. Scaderea creditului imobiliar poate conduce, in opinia noastra, la o criza imobiliara", sustin bancherii.

Acesta este cel mai dur protest facut de bancheri la adresa unor propuneri de reglementare ale BNR.

Pana acum Banca Nationala nu a dat niciun pas inapoi in introducerea noilor reglementari de creditare care prevad ca veniturile clientilor luate in calcul la acordarea unui credit sa fie justificate prin fisa fiscala anuala, si nu pe baza unor adeverinte ca pana acum.

Creditul ipotecar si imobiliar a continuat sa incetineasca in mai pentru a sasea luna la rand, cresterea lunara coborand la numai 195 de milioane de lei (53 de milioane de euro), de la un varf de 1,1 miliarde de lei (337 mil. euro) inregistrat in noiembrie anul trecut.

In acelasi timp, piata imobiliara a inregistrat in mai si iunie primele scaderi ale numarului tranzactiilor, cele din iunie fiind cu 5% mai putine decat in aceeasi luna din 2007.

Bancherii se declara impotriva aplicarii unitare a restrictiilor indiferent de tipul de credit, solicitand bancii centrale o abordare diferentiata intre creditele de consum si cele ipotecare, intre cele garantate si cele negarantate.

De altfel, apar si diferente foate mari intre un credit de consum si un credit ipotecar, ceea ce implica riscuri diferite de nerambursare a datoriilor.

Niciun bancher nu neaga caracterul mai riscant al creditului de consum, mai ales al celui acordat fara garantii, acesta fiind si segmentul asupra caruia guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a atentionat in ultima vreme. Creditele de consum acordate fara garantii inregistreaza o rata a restantelor mult mai mare decat cele cu garantii imobiliare, iar Isarescu a subliniat recent si tendinta alarmanta de crestere a tentativelor de frauda la obtinerea imprumuturilor.

Asa ca bancherii se arata gata sa franeze de bunavoie creditul de consum prin reducerea gradului maxim de indatorare impus clientilor.

"In ceea ce priveste creditul in valuta la creditele de consum, suntem in principiu de acord cu reducerea acestora. Daca se urmareste prin noile norme reducerea creditului de consum putem si propunem sa realizam acest lucru prin reducerea gradului de indatorare a clientilor", afirma bancherii in scrisoarea trimisa BNR.

In mod constant banca centrala a subliniat contributia majora a creditarii la mentinerea unui consum exagerat, care conduce si la presiuni inflationiste.

Totodata, bancherii cer adoptarea unor masuri individuale diferite de la banca la banca in functie de calitatea portofoliului de credite si expunerea la risc, daca BNR urmareste ratiuni prudentiale prin noile reglementari.

Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a trimis o scrisoare catre BNR care contine inclusiv o forma revizuita a Regulamentului de creditare pe baza modificarilor dorite de bancile comerciale.

In privinta introducerii obligatorii a asa-numitelor proceduri de stress-test pe baza datelor legate de curs si dobanda din precedentele 18 luni, bancherii sunt de acord ca acestea pot fi utile informarii mai bune a clientului, insa sustin ca in forma propusa de BNR acestea ar dezavantaja bancile care au avut in ultimele luni politici mai restrictive prin aplicarea unor dobanzi si comisioane mai mari, se subliniaza in scrisoare, in favoarea jucatorilor care au creditat agresiv.

Bancherii sustin de altfel o abordare diferentiata a creditelor in functie de valuta si garantiile aduse, spre deosebire de reglementarile propuse de BNR, care nu fac astfel de distinctii.

ARB subliniaza si faptul ca institutiile financiare nebancare (IFN) vor fi puse din nou intr-o situatie privilegiata fata de banci, iar pe de alta parte restrictionarea creditorilor interni va fi o "invitatie" pentru institutiile de credit straine sa vanda imprumuturi persoanelor fizice in locul bancilor locale, pe baza pasaportului financiar european.

Adriana Ahciarliu, secretarul general al Asociatiei Societatilor Financiare (ALB), a subliniat recent ca IFN-urile cu activitati importante, trecute in registrul special al BNR se supun acelorasi reglementari ca si bancile, astfel ca industria nu va beneficia de un imbold in urma acestor modificari.

Potrivit datelor prezentate de BNR in Raportul pe anul trecut, IFN-urile din registrul special concentreaza 90% din creditele acordate de aceasta industrie.

Scrisoarea bancherilor reia si problema introducerii unei birocratii suplimentare, care ar mari volumul de munca si costurile operationale si care ar fi in final transmise clientilor.

De asemenea, bancile cer ca solicitarea fisei fiscale sa fie optionala, doar cand aceasta este disponibila. Astfel ar putea fi evitata discriminarea noilor angajati sau a celor care doresc sa contracteze credite in primele luni ale anului, cand fisele fiscale nu sunt disponibile.

Nu in ultimul rand, bancile nu sunt de acord cu revenirea la nivelul maxim de indatorare de 40% in perioada pana cand BNR le va aproba noile norme proprii de creditare si cer sa ramana cu cele deja validate de banca centrala in intervalul respectiv.

Bancherii au avut la inceputul saptamanii trecute o intrevedere cu prim-viceguvernatorul Florin Georgescu la sediul BNR, iar ulterior echipe de specialisti din partea bancii centrale si ai ARB au discutat aspectele tehnice.

Proiectul ar putea fi dezbatut in sedinta de maine a Consiliului de Administratie al BNR, odata cu problemele de politica monetara, in conditiile in care majorarea dobanzii

s-a dovedit pana acum putin eficace pentru incetinirea vizibila a creditarii, ceea ce impune in opinia bancii centrale adoptarea de noi masuri de tip administrativ.

Sursa

30 iulie 2008