BNR vrea să revoluţioneze piaţa creditării bancare din România, pentru a se asigura că reluarea consumului pe baza împrumuturilor va fi una sănătoasă. Creditele pentru plasme sau pentru vacanţe exotice vor fi mult mai greu de luat.

19337-isarescu-mediafax-foto-eduard-andrei-resize.jpgÎn scurt timp, maturitatea creditelor de consum, indiferent că sunt cu sau fără garanţie ipotecară, ar putea fi limitată la doar cinci ani, faţă de maximul de 20 de ani, pe care îl practică în prezent băncile, conform unui proiect de regulament elaborat de BNR, citat de Mediafax.


Cele mai importante modificări aduse creditării din România

  • Băncile vor cere clienţilor o garanţie de 133% din valoarea creditului de nevoi personale luat
  • Maturitatea unui credit de nevoi personale va fi de cel mult cinci ani, faţă de 20 în prezent
  • Creditele de consum cu garanţie ipotecară vor fi tratate la fel ca orice alt credit de consum
  • Creditele de consum pentru achiziţionarea de bunuri vor necesita un avans de 20% din valoarea împrumutului
  • La creditele imobiliare în lei avansul minim va fi de 20%, la cele în euro de 30% iar la cele în alte monede de 40%
  • În analizarea riscului unui credit, băncile vor lua în calcul cel mai prost curs al leului din perioada martie 2007 - martie 2011 dar şi cea mai mare dobândă practicată de bancă

Banca Centrală anticipează noile reglementări ale UE privind creditarea

Iniţiativa BNR este în linie cu politica europeană privind reglementarea pieţelor financiare iar frânarea unei noi creşteri exagerate a consumului pe baza creditării trebuie evitată, susţin economiştii.

"Sunt discuţii la nivel european despre supravegherea şi reglementarea creditelor. Este evident că, la un moment dat, aceste discuţii se vor transforma într-o directivă europeană, deci România oricum va adopta noi norme în acest sens", a declarat pentru gândul Lucian Anghel, economist şef al BCR.

O altă piedică în acordarea uşoară a creditelor va fi şi faptul că Banca Naţională ar putea decide să oblige băncile să ceară clienţilor o garanţie de 133% din valoarea creditului de nevoi personale luat. Creditele de consum cu ipotecă vor fi tratate la fel ca orice alt credit de consum iar în cazul creditelor de consum pentru achiziţionarea de bunuri clientul ar putea fi nevoit să dispună de un avans de 20% din valoarea împrumutului, dacă BNR va adopta regulamentul în forma actuală.

"Trebuie să luăm astfel de măsuri. Trebuie să dovedim că am învăţat ceva din criză. Trebuie, de asemenea, să privim spre viitor. Economia României va prinde viteză şi se va relua creşterea accentuată a consumului, mai ales în contextul apropierii de anul electoral 2012. Trebuie să ne asigurăm că această creştere va fi una sănătoasă", este de părere economistul şef al BCR.

Isărescu a atras atenţia bancherilor că trebuie să se concentreze pe creditarea mediului de afaceri

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că împrumuturile pentru consum au ajuns la saturare şi că băncile ar trebui să se orienteze pe creditarea mediului de afaceri.

"Este clar că domeniul ăsta a ajuns la o saturare (creditul pentru consum - n.r.). Preşedinţii de bănci, unii au deja probleme cu reţeaua de bănci supradimensionată, nepregatită pentru altceva decât pentru retail.(...) Cum să mai stimulezi consumul când necazul a fost cauzat chiar de supradimensionarea consumului", a declarat el, cu ocazia unui seminar pe teme economice.

În ceea ce priveşte creditele ipotecare în alte monede decât cea naţională, banca centrală ar putea decide în scurt timp să mărească avansul necesar. În cazul împrumuturilor în euro avansul minim ar putea fi ridicat la 30%, faţă de 25% în momentul de faţă, în timp ce pentru a lua un credit în altă valută străină decât euro va fi nevoie de un avans de 40%.

Anghel atrage atenţia însă că există şi o "parte goală a paharului", respectiv că fără acest "reglaj fin" în cazul creditelor de consum cu garanţie ar putea fi afectat "consumul investiţional", respectiv că ar trebui descurajate creditele pentru a treia plasmă sau al cincilea Jeep, dar încurajate creditele de consum pentru reabilitarea sau îmbunătăţirea locuinţei, de exemplu.

"În acelaşi timp, este nevoie de un reglaj foarte fin în ceea ce priveşte normele de creditare, pentru a nu frâna prea tare investiţiile, de exemplu", explică Anghel.

În România, din cele 35 de miliarde de lei împrumutate în total de către populaţie în lei, 26 de miliarde reprezintă credite de consum. În ceea ce priveşte structura creditelor în valută luate de populaţie, din cele 63 de miliarde echivalent lei, 35 de miliarde echivalent lei sunt de consum.

La începutul lunii aprilie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunţat într-un interviu acordat Mediafax că banca centrală pregăteşte măsuri speciale, cel mai probabil prudenţiale, de descurajare a creditării în valută pentru persoanele cu venituri în lei, în linie cu tendinţa de reglementare existentă la nivel european.


Sursa

20 June 2011