În imobiliare, dacă ai bani, curaj și viziune, poți construi averi colosale. Această idee atrage deopotrivă oameni de afaceri cinstiți, dar și speculatori care vor să prindă valul cu orice preț. Din această ultimă categorie par să facă parte mai mulți oameni de afaceri români, cunoscuți deja pentru prezența lor în arest sau în dosare de corupție. Pe această listă intră nume precum Puiu Popoviciu, Dan Adamescu sau George Copos. În ciuda problemelor cu legea, aceștia au în derulare proiecte de sute de milioane de euro, menite să transforme radical Bucureștiul, dar al căror destin este acum pus sub semnul întrebării.

36329-ilicit.jpgUnul dintre cei mai influenți oameni de afaceri din România este Puiu Popoviciu. Mulți ani, acesta a fost doar un nume cu greutate, puțini fiind cei care puteau să îi asocieze și o imagine. Popoviciu, care a transformat radical zona de Nord a Bucureștiului prin proiectul mixt Băneasa Investments, a apărut în zona publică odată cu momentul în care a fost reținut de către DNA într-un dosar în care a fost acuzat de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, prin asocierea cu Universitatea Agricolă pentru dezvoltarea proiectului din Băneasa. Bunurile lui Popoviciu au fost puse sub sechestru, dar inerția imperiului construit de el a fost prea mare pentru a putea fi oprită de o decizie a Tribunalului.

Anchetele au arătat, la momentul respectiv, că în timp ce averea din România se afla sub sechestrul autorităților, familia Popoviciu făcea tranzacții cu apartamente de lux la New York, fapt pe care Popoviciu l-a infirmat. S-a pus problema atunci ca instanța să anuleze posibile tranzacții făcute în străinătate de omul de afaceri sau să dispună sechestru asigurător și asupra acestor imobile, în cazul în care valoarea bunurilor sechestrate nu acoperă prejudiciul stabilit”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Maria Becherescu, jurnalist independent de investigații.

Trafic de influență, spălare de bani, mită: cele mai comune acuze aduse magnaților imobiliari locali, învinuiți penal

Un alt nume care a schimbat lumea imobiliară a Bucureștiului este Dumitru Nicolae, cel care controlează firma Niro Investment. Dragonul Roșu, China Town România sau Niro Tower, rămas la stadiul de proiect, sunt toate legate de numele omului de afaceri. Implicarea acestuia în economia românească depășește însă cu mult sfera imobiliară. La sfârșitul anului trecut, el a fost reținut de DNA pentru trafic de influență și spălare de bani, în dosarul Microsoft, unde au fost implicați mai mulți miniștri, iar valoarea șpăgilor a fost estimată la 50 milioane euro.

Chiar vara lui 2014 a fost momentul în care proiectul Niro Tower revenise în actualitate. Dacă inițial, termenul de livrare era 2011, lucrurile nu au mers conform planului. În vara anului trecut, una dintre firmele din Niro Investment a primit certificat de urbanism pentru o clădire-turn de 23 de etaje pe Bulevardul Expoziției, exact acolo unde urma să se ridice Niro Tower”, continuă jurnalistul.

Doar două dintre proiectele suspendate momentan valorează peste 130 milioane euro

Niro Tower este un proiect-mamut, care ar urma să fie ridicat lângă Romexpo. 70 milioane euro au fost bugetați pentru construcția unei clădiri de 22 de etaje și trei niveluri subterane. Primele cinci etaje ar urma să fie transformate în hotel de lux, iar restul de 16 etaje au destinație rezidențială, pentru clienți elitiști. Dar aceasta nu este singura clădire-turn blocată de investigații. Un alt caz este cel al proiectului Ana Tower, al lui George Copos, condamnat vara trecută la patru ani de închisoare pentru evaziune fiscală de peste un milion de euro. De data aceasta, exact din imobiliare au fost aduse aceste prejudicii statului, obiectul dosarului fiind vânzarea unor spații ale firmei Ana Electronic către Loteria Română.

Ana Tower este un proiect de birouri care promitea mult, dar care a dispărut subit. În 2011 se bătea palma cu GTC pentru dezvoltare, construcția ar fi trebuit să înceapă în trei-șase luni, apoi… nimic. Trei ani mai târziu, Copos era condamnat în Dosarul Transferurilor și dosarul Loteria, context în care fondurile și încrederea partenerilor de afaceri devin utopii”, arată Maria Becherescu.

Averile ilicite din imobiliare sunt excepția, nu regula

Proiectul Ana Tower ar fi trebuit să fie construit lângă hotelul Crown Plaza, de asemenea proprietatea lui Copos. Investiția estimată era de 60 milioane euro pentru un turn de 24 de etaje, care urma să găzduiască birouri de clasa A. Un alt nume puternic ancorat în piața imobiliară românească, Dan Adamescu, persoana din spatele Unirea Shopping Center, Intercontinental, Pullman și mai multe clădiri de birouri sau firme de construcții, a fost și el condamnat la închisoare pentru mituirea a doi judecători, cu scopul de a obține decizii favorabile în cazuri de insolvență strategice pentru omul de afaceri. În acest context, ar fi poate ușor de spus că marile afaceri din imobiliare sunt legate de fraude, dar o asemenea ipoteză ar fi incorectă, susțin voci din piață.

România este o țară emergentă, iar acest lucru permite deopotrivă creșteri spectaculoase și ocolirea regulilor. Un asemenea scenariu atrage inevitabil persoane dispuse să riște pentru a câștiga - oportuniștii. Iar în cazul României, aceștia sunt adesea nume care au legături puternice cu perioada comunistă. Există însă mulți alți dezvoltatori imobiliari new-wave, cei care au know-how, cei care știu să facă business. Ei nu profită de privatizări, de relații, nu mituiesc pentru a cumpăra la preț subapreciat grosolan. Ei caută contextul real favorabil și investesc. Iar în timp ce oportuniștilor li se închid drumurile, pe măsură ce țara se maturizează, oamenii de afaceri onești își văd în continuare de planul lor de business, cu riscuri care pot conduce cel mult la faliment, nu la închisoare”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Marian Șuțoiu, manager firmă de consultanță  Explore&Expand.

În spatele fraudelor rămân însă și victime colaterale, iar băncile sunt mai expuse acestui risc. De cele mai multe ori, proiectele imobiliare nu sunt finanțate din averea directă a investitorilor, ci prin împrumuturi bancare. Nu sunt rare cazurile în care proiectele imobiliare sunt finanțate chiar în proporție de 100%, dar de cele mai multe ori, procentul se situează în marja de 70-90%.

CITEȘTE ȘI:

9 februarie 2015