Uriaşa avere a Casei Regale se va împărţi între M.S. Regele Mihai şi Prinţul Paul de România – zeci de mii de hectare de teren agricol şi forestier, dar şi peste o sută de proprietăţi amplasate în zone de interes maximum ale Capitalei sau în localităţi fără faimă. În urma revendicărilor, Paul de România susține că i-ar reveni mai mult de jumătate din avere, potrivit Codului Napoleonic.

23501-castelul_peles.jpgPrinţul Paul a fost recunoscut drept moştenitor al familiei regale, printr-o decizie istorică a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României. Decizia este o recunoaştere a hotărârii Tribunalului de la Lisabona, ce datează din 1955. Prin aceasta, magistraţii instanţei supreme au confirmat că prinţul Carol Mircea Grigore este primul născut al Regelui Carol al II-lea.

„Regele Carol al României, când era prinţ moştenitor, s-a căsătorit pentru prima oară cu Ioana Lambrino, la Odessa, la 31 august 1918. Dar Guvernul Român, determinat de pure raţiuni dinastice şi fără nicio bază valabilă, juridică sau morală, a impus anularea acestei căsătorii; Prinţul moştenitor al României nu s-a supus însă aceste anulări şi a continuat să trăiască cu soţia sa, pe care a considerat-o legitimă. Reclamantul este rezultatul acestei căsătorii, fiind născut în Bucureşti, România, la data de 8 ianuarie 1920", arată hotărârea Tribunalului de la Lisabona.

În acelaşi timp, Regele Mihai susţine că tatăl Prinţului Paul s-a născut dintr-o căsătorie nelegitimă a lui Carol al II-lea cu Ioana Zizi Lambrino. Motivul anulării căsătoriei ar fi că statutul Casei Regale interzicea ca membrii săi să se căsătorească cu cetăţeni români. Cu toate că Regele Mihai este dezamăgit de decizia instanţei supreme, pentru Casa Regală a României, hotărârea magistraţilor nu este relevantă. 

„Această decizie nu crează niciun drept dinastic şi nici nu stabileşte apartenenţa persoanei sus-numite, astăzi decedată, la Familia Regală. În poziţia sa de şef al Familiei Regale a României, Majestatea Sa Regele Mihai I este singurul care se poate pronunţa asupra chestiunilor dinastice”, se arată într-un comunicat transmis de Casa Regală.

Paul de România promite să returneze Peleşul poporului român

Averea uriaşă ce a aparţinut capetelor încoronate ale României este acum în joc – zeci de castele şi palate, păduri şi terenuri agricole. Toate acestea se vor împărţi între cei doi moştenitori. Paul de România a aşteptat aproape 60 de ani pentru a fi admis ca moştenitor al Casei Regale. În tot acest timp, a umblat atât prin instanţele din ţară, cât şi prin cele din străinătate, pentru a obţine recunoaşterea tatălui său, Prinţul Carol Mircea Grigorie, ca prim născut legal al Regelui Carol al II-lea.

Paul de România are, momentan, o singură pretenţie: Castelul Peleş. Cu o valoare de 60 milioane euro, reşedinţa de vară a regelui Carol I a fost ridicată între 1873 şi 1914, fiind inaugurată şi locuibilă încă din 1883. Edificiul a fost naţionalizat şi declarat muzeu în 1953, iar în 2007 a fost returnat Regelui Mihai.

„Când am depus notificare pentru Peleş, acum câţiva ani, în numele Prinţului Carol Mircea şi al meu, am declarat că noi vrem să o dăm partea noastră poporului român”, a declarat pentru ProTv Paul de România.

Casa Regală a deţinut circa 15.000 hectare de terenuri agricole şi forestiere, răsfirate prin ţară, dar şi utilaje şi maşini necesare întreţinerii domeniilor:

  • Snagov, Ilfov – 29,5 hectare
  • Băneasa – 28,4 hectare
  • Gherghiţa, Prahova – 390 hectare
  • Copăceni, Ilfov – 118 hectare
  • Mănăstirea, Călăraşi – 3.165 hectare
  • Cogarcea, Ialomiţa – 7.454 hectare
  • Banloc, Timiş – 772 hectare
  • Segarcea, Dolj – 2.179 hectare
  • Stupini, Braşov – 28,7 hectare
  • Halciu, Braşov – 15,2 hectare

La acestea, se adaugă 140.000 hectare de pădure pe Valea Prahovei, dar şi în Bucovina, Banat şi Oltenia. Familia Regală a mai deţinut 12 palate şi castele, dar şi peste 100 de proprietăţi (case, cabane de vânătoare):

  • Sinaia – Castelul Peleş
  • Bucureşti – Palatul Kiseleff, Palatul Calea Victoriei, Palatul Cotroceni
  • Eforie – Cetatea de Nisip
  • Proprietăţi la Snagov, Curtea de Argeş, Măneşti, Medieşul Aurit, Lăpuşna, Scroviştea

Deşi există un testament al Regelui Ferdinand, Prinţul Paul îl contestă

Toate aceste proprietăţi îi aparţin de drept Regelui Mihai, deoarece au fost lăsate prin testament de Regele Ferdinand.

„Anulez dispoziţia cuprinsă în acest testament prin care lăsam fiului meu Carol hotărârea de a cuprinde în partea sa de moştenire întreaga moşie Sinaia – Predeal, împreună cu Castelul Peleş şi celelalte castele, clădiri şi stabilimente. Hotărăsc să revină urmaşului meu pe tronul României din familia mea, iar în timpul minorităţii sale să se bucure de folosinţa şi de veniturile lor iubita mea soţie Regina Maria”, arată testamentul M.S. Regele Ferdinand.

Însă tocmai acestă parte este contestată de Paul de România, deoarece susţine despre codicilul (n.r. modificare a unui testament) lui Ferdinand că ar fi fost anulat atunci când Carol al II-lea ar fi recuperat Peleşul, în numele lui. Însă Casa Regală susţine că Prinţul Paul poate pretinde bunuri din averea lăsată de Carol al II-lea, neavând concurent în Regele Mihai, care nu revendică nimic din acest patrimoniu. Mai mult de atât, Casa Regală declară că Paul de România are drept de proprietate asupra unor sute de hectare de teren agricol, dar şi asupra unor proprietăţi din Medieşul Aurit, Mănăstirea, Scroviştea şi Lăpuşna. Paul de România a declarat deja că va revendica o vilă ce a aparţinut Elenei Lupescu, proprietate situată pe Bd. Pache Protopopescu.

Paul de România susţine că, potrivit Codului Napoleonic, moştenirea Casei Regale a României trebuie împărţită în trei: M.S. Regele Mihai şi Prinţul Carol Mircea Grigore ar trebui să beneficieze de câte 37,5%, iar Elena Lupescu, cea de-a treia soţie a Regelui Carol al II-lea, ar trebui să primească restul de 25%. Paul de România a cumpărat deja de la moştenitorul Elenei Lupescu cota parte, astfel că pretinde 62,5% din avere. 

CITEȘTE ȘI: Care sunt averile imobiliare ale demnitarilor din guvernul Ungureanu?


17 February 2012