Suntem o ţară de proprietari, o spun statisticile. Ne dorim mult să stăm în casa noastră, chiar dacă asta implică să fim datori la bănci zeci de ani. Un credit precum Prima Casă i-a transformat pe mulți chiriași în proprietari, deoarece rata prin programul garantat de stat e foarte aproape de chiria pe care o cere un proprietar.

Prima CasaÎn situaţia de a alege între chirie şi rată la bancă s-a aflat şi Cristina Zănoagă, o tânără de 29 de ani, din Bucureşti. În 2009, când a apărut programul Prima Casă, stătea cu chirie într-un bloc din Drumul Taberei, în zona Favorit. Şi poate ar mai fi stat acolo şi astăzi, dacă un calcul rapid nu i-ar fi arătat că programul recent lansat o avantajează.

Aventura numită Prima Casă a început atunci când ajunsesem să plătesc chiria mai mult decât o eventuală rată la bancă. Mie şi surorii mele ne-a plăcut mult zona Favorit, aşa că am început să căutam pe internet un apartament de trei camere într-un bloc vechi de acolo. După câteva vizionări, mi-am dat seama că bugetul de 65.000 euro îmi ajungea să iau un mic dezastru în care să mai investesc 10.000 euro", mărturisește Cristina Zănoagă.

După şapte apartamente văzute şi niciunul dintre ele pe placul ei, a început să apară deznădejdea. Dar povestea nu se putea opri brusc, căci Cristina are mulţi prieteni, amici, colegi de serviciu care o susţineau.

Într-o zi, un coleg de serviciu mi-a dat un ziar cu anunţuri imobiliare. Mi-a atras atenţia un anunţ laconic: vând trei camere, bloc nou, zona Apusului, 62.000 euro. Nu prea mi-a venit să cred, dar am sunat şi am programat o vizionare în aceeaşi zi", îşi aduce aminte Cristina.

Apartamentul din Apusului era, de fapt, în comuna Roşu, Chiajna, foarte aproape de graniţa cu Sectorul 6 al Capitalei. Erau doar două blocuri construite atunci, între timp s-au făcut şase.

Mi-a plăcut mult faptul că era curat, nou, nu trebuia să îmi aduc decât lucrurile, fără alte investiţii", mai povesteşte proprietara.

„Dacă nu era Prima Casă, nu aş fi făcut acest pas"

I-a rămas la suflet apartamentul din comuna Roşu şi voia să fie al ei. Aşa că a început să caute soluţii de finanţare. Asta se întâmpla prin noiembrie 2009. La acea vreme „era o isterie naţională cu Prima Casă, practic, existenţa acestui program m-a impulsionat să fac acest pas. Condiţiile erau net superioare faţă de un credit ipotecar obişnuit" recunoaște beneficiara.

Nu ştia prea multe despre programul Prima Casă, aşa că a început să întrebe în stânga şi în dreapta. Cele mai multe informaţii le-a găsit pe internet, multe dintre ele pe site-ul IMOPEDIA.ro.

Scotocind forumurile dedicate programului Prima Casă, a aflat tot ce o interesa, ba chiar şi cum ar putea rezolva probleme care încă nu apăruseră. A ales să se împrumute la Banca Românească.

Pe forum, spuneau că are cea mai mică dobândă de pe piaţă şi că au tot felul de facilităţi, dar că sunt foarte restrictivi şi au tendinţa să subevalueze proprietăţile. Totuşi mi-am depus dosarul şi, cu toate că mă aşteptam să sune de două ori pe săptămână că le mai trebuie nu-ştiu-ce acte, nu a fost aşa", explică Cristina Zănoagă.

Totul se petrecea la începutul lunii decembrie, înainte de sărbătorile de iarnă. Aşa că nu a fost o surpriză când a fost depăşită data evaluării. După ce, într-un sfârșit, a venit un evaluator, i s-a spus că va primi un răspuns între Crăciun şi Revelion.

Bineînţeles că nu am primit niciun răspuns. Am dat zeci de telefoane la bancă şi îmi spuneau că nu au primit un răspuns din centrală. Până într-o zi când m-am dus personal la sucursală şi am aflat că, de fapt, îmi pierduseră dosarul de evaluare!", povesteşte beneficiara creditului.

Alo, Guvernul?

Într-un final, s-a găsit dosarul, banca a aprobat creditul, mai era nevoie de validarea garanţiei din partea Fondului Naţional de Garantare. Era deja 2010, şi trebuia să apară Prima Casă 2.

Ordonanţa de urgenţă nu mai venea, actele expirau... era toata lumea înnebunită. Eram cu ochii la ştiri, sunam la Fond, la bancă, nici vacanţa de iarnă nu mi-a priit. Până când m-am hotărât să sun la sursă! Am dat telefon la Ministerul Economiei, de unde m-au pasat delicat la Palatul Victoria. Am sunat şi la Guvern, unde am fost surprinsă de amabilitatea funcţionarilor. Am vorbit cu un domn, care m-a ajutat cu toate informaţiile posibile, iar când am revenit cu alt telefon, m-a recunoscut. Probabil nu mai sunase nimeni la Guvern!", îşi aminteşte amuzată Cristina Zănoagă.

A apărut Prima Casă 2, dosarul a plecat la Fondul de Garantare, iar după o săptămână de verificări în fiecare zi ale listelor de pe site-ul FNG, Cristina Zănoagă s-a văzut pe listă.

Eram în delir! După încă o săptămână am devenit proprietară cu acte. Aşa că, de la bloc vechi din Drumul Taberei, am ajuns la bloc nou în comuna Roşu, pentru care am plătit 62.000 euro, iar avansul a fost de 5.000 euro", declară Cristina şi tot ea spune: „creditul e făcut pe o perioadă de 30 de ani, iar rata variază în funcție de EURIBOR. De exemplu,  prima rată a fost 289 euro, iar acum, după un an, este 297 euro. Sunt mulţumită de achiziţie. Suma aceasta, dacă nu mai mult, aş fi plătit-o pentru chiria unui apartament de trei camere. Dacă nu era Prima Casă, probabil că nu aş fi făcut acest pas", conchide proprietara.

Costurile adiacente au fost de 3.000 euro:
• Antecontract - 350 lei
• Extrase şi declaraţii - 550 lei
• Depozitul colateral - 637 euro
• Contract de vânzare cumpărare şi intabulare - 2.971 lei
• Asigurarea locuinței - 400 lei
• Comision de retragere a banilor - 85 euro
• Comisionul agenţiei - 1.000 euro

 

CITEȘTE ȘI ALTE ÎNTÂMPLĂRI PRIN CARE AU TRECUT BENEFICIARII PROGRAMULUI PRIMA CASĂ:


17 March 2011