Prăbuşirea preţului aurului de la o zi la alta din ultima perioadă a alarmant guvernele şi băncile centrale din zece cele mai importante ţări la nivel mondial. India, Japonia, Franţa şi Germania sunt doar câteva dintre locurile în care se caută soluţii pentru redresarea acestei situaţii. Cea mai mare problemă, în acest moment, este asigurarea investitorilor că nu au motive de panică. Altfel, deprecierea ar putea ajunge la cote alarmante. 

22686-aur.jpgLipsa de încredere în pieţe îi face pe investitori să acţioneze potrivit impulsului de moment, mai mult decât în urma unei strategii pe termen lung. Aşa se face că, în urma aprecierii dolarului, ei au preferat să se orienteze mai degrabă spre siguranţa relativă a monedei americane decât spre aur, a cărui valoare a scăzut cu aproximativ 5%, în numai o săptămână. Mişcările masive resimţite astfel pe pieţele mondiale au pus în poziţia de gardă zece ţări, printre care India, Japonia, Olanda, Franţa şi Germania. Cele mai temeri sunt legate de faptul că s-ar putea ajunge la o situaţie similară anului 1990, când preţul aurului a scăzut atât de mult încât băncile centrale au început să scape de aur. Atunci, Banca Centrală Europeană a emis o declaraţie, în numele a 15 bănci centrale, prin care asigura investitorii de faptul că vânzările anuale de aur vor fi reduse. Acordul privind deţinerile de aur ale băncilor centrale expiră în 2014.

India joacă un rol cheie în influenţarea preţului aurului

Dolarul se apreciază faţă de euro, iar rupia indiană scade, ceea ce afectează cererea de aur", explică un trader.

India este recunoscută pentru faptul că achiziţionează aur de la Fondul Monetar Internaţional, dar nu a avut niciodată o poziţie oficială referitoare la planurile de achiziţie sau vânzare a metalului preţios. Cert este că acum, rezervele de aur ale statului indian valorează aproximativ 28 de miliarde dolari. Acest lucru o face vulnerabilă la mişcările bruşte ale investitorilor în aur.

Cu 612,5 tone de aur, Olanda este următoarea ţară afectata de scăderea preţului la aur. Între 1991 şi 2011, ţara a vândut mai mult de 1.100 de tone de aur. Acum, banca centrală susţine că aurul este ultima rezervă şi ultima ancoră în vremuri de criză financiară.

În Japonia, situaţia este cu atât mai complicată cu cât banca centrală a fost obligată să vândă aur în valoare de 20 de trilioane yeni (peste 170 miliarde euro) pentru a putea acoperi dezastrul cauzat de tsnumaiul din martie. Exporturile de aur ale statului nipon vor atinge 100 de tone la finalul acestui an.

Franţa face eforturi să oprească vânzările de aur, iar în Italia băncile comerciale au cumpărat aur de la banca centrală pentru a face faţă testelor de stres.

Germania a vândut 150.000 de uncii de aur, potrivit datelor FMI, dar oficial, aurul a fost vândut pentru fabricarea unor monezi comemorative. Oficialii germani au negat vehement ca aurul ar fi fost folosit la alimentarea cu capital a Fondului European de Stabilitate Financiară.

CITEȘTE ȘI Investiţia în aur aduce profituri mai mari decât depozitele bancare


19 December 2011