Meseria de auditor energetic şi-a intrat în drepturi la 1 ianuarie 2011, însă pe un teren minat de notari şi proprietari de locuinţe care ar putea tăia avântul acestui nou sector de servicii.

16059-foto-pag14_67d6a8158d.jpgPe parcursul anului trecut, oficiile de cadastru din ţară au contabilizat un număr de 577.023 de tranzacţii imobiliare, cu circa 14.000 de operaţiuni peste nivelul raportat în 2009. Dintr-un calcul simplu reiese că fiecare din cei 1.000 de auditori atestaţi urmează să încaseze anual circa 115.000 de euro, ţinând cont de un preţ mediu pe certificat de 200 de euro. Trebuie spus că în totalul tranzacţiilor imobiliare înregistrate la cadastru sunt incluse şi contractele de vânzare-cumpărare de terenuri, însă ponderea lor este extrem de redusă, în contextul unui segment de piaţă practic blocat. Chiar şi aşa, ponderea terenurilor poate fi acoperită de tranzacţiile de închiriere, care nu sunt incluse în aceste statistici, deoarece contractele trec numai pe la administraţiile financiare. Şi în cazul închirierilor este obligatorie prezentarea acestui certificat energetic. În plus, suma rezultată nu ia în calcul solicitările venite din propria iniţiativă a proprietarilor, care se situează în afara unei tranzacţii imobiliare.

Potenţialul acestei pieţe vine din numărul redus de specialişti autorizaţi. Judeţe precum Covasna, Ialomiţa, Teleorman sau Tulcea nu dispun decât de câte trei auditori, Călărași, Sălaj sau Vrancea au arondaţi câte patru auditori, iar Vaslui sau Botoșani, câte cinci specialişti. Lista judeţelor în care sunt până la maximum zece auditori este destul de consistentă. Nu trebuie omis faptul că majoritatea auditorilor sunt concentraţi în oraşele reşedinţă de judeţ.

Randamentul acestei pieţe l-a atras şi pe Ioan Andreica, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) până în septembrie 2010. El şi-a obţinut dreptul de semnătură încă din 2006 şi acum este în capul listei de zece auditori înscrişi în judeţul Bistriţa-Năsăud. „Şi eu sunt auditor, dar nu ştiu câte certificate voi putea elibera, pentru că activitatea mea se concentrează pe proiectare, însă cei care nu au alt job productiv se pot orienta foarte bine. Piaţa are un potenţial uriaş", a declarat pentru Capital fostul secretar de stat.

Aversiunea proprietarilor faţă de noile documente nu a încetat să apară, de cele mai multe ori noua meserie este comparată cu cea de notar, în care pentru o ştampilă şi o semnătură se încasează nişte sume semnificative de bani. „Auditorii nu iau mii de euro doar ca să pună o ştampilă, ca notarii, ci lucrează câteva zile pentru câteva sute de euro. În plus, acest document este valabil zece ani, deci odată făcut, nu se mai reface pentru o perioadă", ripostează Emilia-Cerna Mladin, preşedintele Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri (AAEC).

Certificat respins

Deocamdată, activitatea auditorilor este sabotată de notari, care nu recunosc caracterul obligatoriu al acestui document la încheierea tranzacţiilor. Notarii fac trimitere la legea privind performanţa energetică a clădirilor, act prin care s-a introdus certificatul energetic. Ca orice text de lege din România, interpretarea este problema primordială. Notarii marşează pe ideea că legea nu condiţionează în niciun fel transferul dreptului de proprietate asupra clădirii şi nici nu precizează că notarul trebuie să verifice acest certificat. „Sunt cazuri speciale în care cumpărătorul nu este deloc interesat în a cunoaşte certificarea energetică a imobilului. Spre exemplu, cumpără o casă cu teren pentru demolare, deci nu-l interesează casa deloc sau, cum se întâmplă în majoritatea cazurilor, cumpără un apartament, dar îi schimbă geamurile cu termopane, schimbă calorifere, uşi etc., deci nu-l interesează certificarea apartamentului pe care l-a cumpărat, deoarece oricum îl îmbunătăţeşte", a declarat Laura Badiu, purtător de cuvânt al UNNPR.

În cazul închirierilor, situaţia este şi mai incertă. Deocamdată, nu se ştie cine va verifica îndeplinirea obligaţiei proprietarului de a prezenta certificatul energetic, pentru că închirierile între persoane fizice se pot face prin înscrisuri sub semnătură privată şi doar se înregistrează la administraţia financiară, iar cele între persoane juridice se înregistrează doar în evidenţele contabile ale acestora.

Contracte anulate

De cealaltă parte, reprezentanţii auditorilor ameninţă cu desfacerea contractelor de vânzare-cumpărare parafate de notari în această perioadă. Auditorii mai spun că notarii nu pot invoca Codul civil pentru că legea în discuţie pune în aplicare prevederile unei directive europene. „Am vorbit la MDRT şi mi s-a spus că tranzacţiile încheiate fără certificat vor fi anulate. Se lucrează în acest moment şi la sancţiuni, ce vor fi introduse prin ordonanţă de urgenţă până în 1 februarie", spune preşedinta AAEC.

Chiar dacă problema obligativităţii va fi lămurită zilele acestea, numărul insuficient de auditori rămâne o realitate, chiar dacă se invocă o piaţă imobiliară blocată.

„Trebuie să recunoaştem că în judeţele unde sunt foarte puţini auditori pot apărea blocaje în perioada aceasta. Acolo trebuie să se apeleze la un auditor din judeţul vecin, care probabil nu vine pentru un singur certificat decât cu 50 de euro în plus. Deci poate fi vorba de nişte bani în plus", conchide Ioan Andreica.


Sursa

18 ianuarie 2011