Peste 100.000 manifestanţi greci s-au adunat în faţa parlamentului din Atena, în piaţa Syntagma, cunoscută pentru confruntările violente dintre protestatari şi poliţie, notează Reuters. În ciuda demonstraţiilor, guvernul de coaliţie al Greciei a adoptat un pachet de măsuri de austeritate necesare pentru a evita falimentul ţării.
Prim-ministrul Antonis Samaras spera să aibă sprijinul parlamentarilor pentru reduceri bugetare,
creşteri de taxe şi reforme de pe piaţa muncii. Însă Partidul Democrat de Stânga a refuzat să sprijine
aceste măsuri, declarând că nu au nicio influenţă asupra ţintelor fiscale ale Greciei, părere împărtăşită şi de câţiva parlamentari din partidul PASOK. Cu toate acestea, noile legi au fost
aprobate joi, imediat după miezul nopţii, cu 153 voturi din 300.
Zeci de mii de sindicalişti continuă greva naţională care a paralizat transportul public, a închis şcoli, bănci şi birouri guvernamentale, dar a dus şi la apariţia mormanelor de gunoi pe străzi. Protestatarii se plâng de faptul că guvernanţii protejează bogătaşii Greciei, deoarece măsurile de austeritate îi afectează mai ales pe cei cu venituri scăzute. În plus, acestea adâncesc recesiunea care deja durează de cinci ani, a distrus o cincime din producţia ţării şi a urcat nivelul şomajului la 25%.
Clasa mijlocie a fost cel mai puternic afectată de reducerile salariale şi de scăderea pensiilor, iar nivelul de trai al grecilor cu venituri medii a scăzut în repetate rânduri. Măsurile de austeritate sunt însoţite de noi reguli, care vor simplifica procesul de angajare sau de concediere, vor reglementa atât compensaţiile obligatorii oferite angajaţilor disponibilizaţi, cât perioada de preaviz în cazul concedierii.
„Suntem stăpâniţi de frică şi incertitudine. Nu ştim niciodată ce ne aşteaptă după colţ. De câte ori ne vor mai spune că sunt ultimele măsuri. Ne-am săturat să tot auzim aceleaşi promisiuni”, se plânge Panos Goutsis, un vânzător în vârstă de 58 ani din Atena, participant la protest.
Grecia va mai primi de la UE şi FMI o nouă tranşă în valoare de peste 31 miliarde euro, dacă va reuşi să economisească 13,5 miliarde euro până în 2016, prin reduceri salariale şi creşteri de taxe. Pompările de capital au fost stopate în ultimele luni, deoarece Grecia nu şi-a respectat angajamentele financiare.
Jean Claude Junker, preşedintele grupului de miniştri financiari ai Zonei euro, a declarat că Grecia nu are nicio altă opţiune, trebuie să continue programul de reduceri bugetare, deoarece este vital pentru viitorul ţării.
CITEȘTE ȘI: Elveţia mobilizează armata, pregătindu-se pentru posibile tulburări sociale de amploare, cauzate de criză
8 November 2012
