Nu cu mult timp în urmă, Atena era un loc foarte popular printre străinii care îşi doreau o casă de vacanţă. Nu numai că erau multe proprietăţi frumoase şi disponibile, dar costurile de zi cu zi erau (şi au rămas, în continuare) mai mici decât în multe state europene. Însă visul frumos s-a spulberat în doar câţiva ani.

20841-atena_2006.jpgCapitala Greciei este o metropolă plină de viaţă, o destinaţie atractivă atât pentru europeni, cât şi pentru cei de pe alte continente. Binecuvântată cu soare din plin şi cu arhitectura clasică grecească, Atena primea mulţi turişti veniţi pentru o scurtă perioadă, care se îndrăgosteau pe loc de oraş şi decideau să îşi cumpere sau să îşi închirieze o locuinţă pe termen lung.

Munţii de datorii care au îngenuncheat Grecia

Problema datoriilor Greciei este mult prea profundă pentru a fi rezolvată uşor. În 1999, când a fost introdusă moneda unică în Europa, Grecia a fost exclusă din cauza deficitului bugetar uriaş şi a inflaţiei. Stingherite de această izolare, autorităţile greceşti au anunţat că vor începe „curăţenia" şi că îşi vor rezolva problemele financiare. Până în ianuarie 2001, Grecia a adoptat moneda euro.

Nou introdusa monedă europeană a dus la un cerc vicios de creştere economică finanţată de datorii. Accesul facil la fonduri europene a continuat să sprijine economia, ducând la creşteri din ce în ce mai mari. Cu o asemenea economie înfloritoare, oficialii guvernamentali s-au considerat perfect îndreptăţiţi să îşi mărească veniturile, dar şi pensiile sau bonusurile bugetarilor. Birocraţia ajunsese să sufoce sistemul bugetar.

Cu toate acestea, pe la sfârşitul lui 2004, oficialii Greciei au admis că au falsificat toate rapoartele, pentru a-şi câştiga intrarea în Zona euro. Deficitul bugetar nu se încadrase niciodată în limitele impuse de Uniunea Europeană, ba mai mult de atât, la începutul lui 2010 au început să apară dezvăluirile şocante. Grecia a mituit Goldman Sachs şi alte bănci pentru a ascunde adevăratul grad de îndatorare şi împrumut.

Creşterea cheltuielilor a dus datoria naţională de la 141 miliarde euro în 2000, la 273,4 miliarde euro în 2009, adică o creştere de 94%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Din acel punct, Grecia nu se mai putea descurca singură.

Preţul proprietăţilor imobiliare a crescut rapid, dar s-a prăbuşit fulgerător

Numărul creditelor ipotecare pentru locuinţe a crescut cu circa 30% în fiecare an, din 2001 şi până în 2007 - de la un total de 11 miliarde euro în 2000, la aproape 70 miliarde în 2007. Ca şi procent din produsul intern brut, piaţa ipotecară a crescut de la puţin peste 8% din PIB în 2000, la peste 30% din PIB în 2007.

Proprietăţile imobiliare au înregistrat creşteri importante de preţ atât în Atena, cât şi în întreaga Grecie, odată cu Olimpiada din 2004. În Capitală, preţul a crescut cu aproape 10% în 2005, cu încă circa 12% în 2006 şi cu 6% în 2007. În anul 2008, preţul locuinţelor s-a modificat nesemnificativ, iar din 2009 încoace a început să se prăbuşească.

Ca şi în cazul Spaniei, boom-ul imobiliar din Grecia a luat sfârşit din cauza crizei globale. Investitorii străini, adică cei care susţineau piaţa imobiliară, au început să se rărească, din cauza problemelor financiare apărute în ţările dezvoltate. Recesiunea economică din Marea Britanie, Germania şi alte ţări de rang similar, i-a obligat pe proprietarii străini să îşi vândă locuinţele de vacanţă, ceea ce a dus la un dezechilibru dintre cerere şi ofertă, inclusiv la preţuri de dumping.

Atena, oraş în care predomină apartamentele

Majoritatea locuitorilor din Atena stă în apartamente, astfel că oferta de acest tip de locuinţe este foarte bogată şi pentru toate buzunarele. Cu o superbă panoramă către golful Saronic, regiunea de sud a Atenei (cunoscută şi sub numele de Nea Smyrni) este foarte populară printre vânătorii de proprietăţi, deoarece aici sunt cele mai accesibile locuinţe. La polul opus se află cartierele învecinate Pangrati şi Mets, unde se găsesc ansambluri rezidenţiale fermecătoare.

Pe piaţa imobiliară din Atena există multe oferte accesibile din punct de vedere al preţului. Locuinţele din centrul oraşului sunt, de cele mai multe ori, uşor mai ieftine decât în majoritatea cunoscutelor insule greceşti. Cumpărătorii cu buget mai generos preferă, de obicei, să locuiască departe de agitaţia din centru, în cartiere precum prestigiosul Kifissia, unde preţul este mai ridicat. Aici proprietăţile depăşesc cu mult 2.000 euro/mp, cât este preţul mediu la nivelul întregului oraş.

Pentru achiziţia unei locuinţe, în special de către cetăţenii străini, sunt recomandate serviciile unui avocat, care se va ocupa de plata tuturor taxelor locale, precum şi de înregistrarea tranzacţiei la Oficiul de Cadastru. Este nevoie de un permis special de achiziţie pentru cumpărătorii care nu fac parte din statele membre UE, iar toţi cetăţenii străini (inclusiv cei din Uniunea Europeană) au nevoie de o aprobare oficială pentru a-şi închiria locuinţele.

Ofertă variată de locuinţe închiriate în sistem hotelier

Sunt foarte multe apartamente oferite spre închiriere în regim hotelier, deoarece este considerată a fi o alegere excelentă atât pentru turiştii care doresc să petreacă un concediu mai lung, cât şi pentru expaţii care vor să locuiască în acest oraş pentru o perioadă îndelungată. În timp ce unităţile locative cu vedere spre simboluri ale Atenei (cum ar fi Acropolis) pot avea un preţ destul de piperat, există destul oferte bune în zonele rezidenţiale, inclusiv în Mets.

  • Apartament cu o cameră - 350 euro/lună
  • Apartament cu trei camere - 620 euro/lună

Locuinţele închiriate în regim hotelier diferă de la studio-uri şi până la apartamente cu patru dormitoare, toate având o mulţime de servicii disponibile. Deşi chiria poate fi mai mare decât în cazul locuinţelor obişnuite, acestea sunt întotdeauna complet mobilate, includ bucătării utilate în totalitate, aer condiţionat şi alte beneficii moderne, iar în multe cazuri, chiriaşii beneficiază chiar şi de piscină sau grădină comună.


Cartierele Atenei

Acropolis - este un fel de „centrul vechi" sau mai degrabă „antic" al Atenei, unde se află majoritatea templelor închinate zeiţei Atena.

Plaka, Monastiraki şi Thissio - fermecătoarele cartiere istorice ale oraşului, unde se găsesc cămine din secolul al XIX-lea, restaurate, în stil neoclasic. Zonele sunt animate de străzi pietonale, magazine şi restaurante, precum şi ruine pitoreşti, din vremuri antice.

Kifissia - zona de Nord a Atenei, rar vizitată de către turişti, unde se găsesc cele mai scumpe proprietăţi.

Nea Smyrni - partea sudică a oraşului, unde este un cartier modern, în stil european.

Kolonaki - zonă rezidenţială de vârf, se găsesc multe cafenele, buticuri de lux şi galerii.

Omonia şi Exarheia - în trecut, acestea erau zonele mai sărăcăcioase ale Atenei, dar astăzi sunt cartiere studenţeşti, revitalizate oarecum de introducerea metroului.

Pangrati şi Mets - aceste cartiere învecinate bine-cotate sunt destul de rar vizitate de către turişti, deşi includ câteva hoteluri şi multe taverne tradiţionale, renumite în întreg oraşul.

Psiri - fost cartier industrial, Psiri a fost modernizat şi este astăzi plin de clădiri noi, restaurante cu meniu alternativ, cafenele, baruri, mici hoteluri de lux şi magazine.

Piaţa Syntagma (Plateia Syntagmatos) - cartierul business al Atenei, care găzduieşte cele mai importante hoteluri, bănci, clădiri de birouri şi restaurante.

Zografou - cartier cu caracter exclusiv rezidenţial, este situat pe pantele dealului Imitos şi este căminul multor clădiri universitare.

CITEŞTE ŞI Preţuri la jumătate pentru proprietăţile greceşti