Locuinţele moderne nu mai sunt pe gustul tuturor, în vremuri în care tendinţele eco şi bio câştigă din ce în ce mai mulţi adepţi, chiar şi în România. Dacă unii renunţă la viaţa de oraş pentru a se retrage la curte, departe de agitaţia cotidiană, există alţii care renunţă la casele spaţioase utilate cu lucruri de ultimă tehnologie, pentru a-şi ridica o căsuţă de chirpici, în armonie cu natura.

25624-2.jpgNumită „casa de cob”, construcţia este o alternativă naturistă la casele actuale încorsetate de termopane, de materiale care nu respiră şi de sisteme complicate de ventilaţie. Casa tradiţională, dar modernizată, câştigă din ce în ce mai mulţi susţinători, cu precădere peste ocean. Însă în ultimii ani, şi românii se aliniază timid tendinţelor internaţionale.

Ileana Mavrodin, o româncă de profesie arhitect, stabilită în Canada, a renunţat la viaţa de acolo pentru a trăi înconjurată de linişte în Cheile Nerei, în Caraş-Severin. Preocupată de casele naturale, ea şi-a cumpărat în 2004 un teren pe malul Nerei şi, cu o carte în buzunar numită „Cum să construieşti o casă din chirpici”, a început să experimenteze cu cărămizi test şi o machetă. Descoperind plăcerea de a modela, a renunţat la biletul de întoarcere în Canada şi a ridicat Casa-Verde în patru luni.

„O casă de cob poate costa foarte puţin, dacă ţi-o faci singur, cu materiale reciclabile, multă muncă, pe un teren propice, care să fie lutos, cu nisip, piatră, lemn în apropiere. Dacă ţi-o fac alţii, poate costa cât o casă obişnuită. În 2004, Casa-Verde a costat 2.000 dolari, din care preţul terenului a fost de 400 dolari. La construcţie, m-au ajutat un prieten şi un localnic, care a făcut amestecul de cob”, declară Ileana Mavrodin pentru IMOPEDIA.ro.

Casa de cob oferă un microclimat sănătos, este nepoluantă şi devine parte integrantă a locului

25625-bucatarie_de_vara.jpgCob-ul este un amestec de pământ lutos, apă, paie şi nisip fără cofraje, cărămizi sau chimicale. Avantajele sunt numeroase: materialele folosite sunt ieftine, conferă un confort natural, execuţia se derulează rapid, cob-ul are calităţi higrotermice ridicate (permite transferul de vapori şi de aer în mod natural).

„Pentru moment, cob-ul poate fi folosit mai ales in ecoturism, locuinţe de vacanţă sau sanatorii, se potriveşte cu tendinţele actuale care pun pe primul loc sănătatea. În alte ţări, se foloseşte cob-ul chiar și la construcţii în spaţiul public. Spre exemplu, în SUA, există orăşele în care centrele comunitare sunt din cob. În Vancouver, există o astfel de clădire în Stanley Park, ridicată de primărie, pentru a arăta oamenilor că există şi această alternativă”, explică arhitectul.

Termenul de „cob” a fost păstrat din limba engleză pentru că, deşi este asemănător cu chirpiciul ca şi compoziţie, există mici diferenţe – se frământă până când ajunge la consistenţa aluatului de pâine, nu se folosesc cofraje sau împletituri de nuiele pentru suport, se modelează cu mâna, fiecare construcţie este unică, reflectând personalitatea modelatorului.

Un mod de viaţă, în care tradiţionalul se împleteşte armonios cu modernul

25626-poza_homepage.jpgDeşi tradiţională, Casa-Verde se bucură de facilităţi moderne, dar sub formă de experiment. Costurile cu încălzirea sau răcirea sunt reduse simţitor de acoperişul de iarbă, există o băncuţă încălzită de fumul de la sobă, în baie este apă curentă adusă prin cădere liberă de la fântâna din deal, curentul electric provine de la o baterie solară, iar bucătăria de vară este prevăzută cu un cuptor de pâine.

„Există finisaje moderne şi foarte scumpe care pot fi folosite la o casă de cob. Voi experimenta în continuare cu pardoseli de cob tratate cu ulei de in şi ceară de albine, cu pereţi şi băi finisate în tehnica tadelakt, specifică din Maroc, până când voi scoate definitiv imaginea de praf şi sărăcie asociată cu acest gen de construcţii”, promite Ileana Mavrodin.

Cum se ridică o casă cu costuri scăzute şi impact minim asupra mediului?

Acest experiment a atras atenţia şi altor familii interesate de o altfel de viaţă, astfel că Ileana Mavrodin a organizat workshop-uri la Casa-Verde. Arhitectul le arată celor prezenţi cum să lucreze cu lutul, cum poate fi acest material folosit la zidărie şi tencuieli, care sunt tehnicile de construcţie cu cob şi baloţi de paie, ambele materiale având avantaje, astfel că folosirea amândurora este ideală.

„Sunt puţini meşteri care fac amestecul de cob, de aceea am început să organizez aceste workshop-uri. Anul acesta, numărul solicitărilor este copleşitor, ceea ce arată în mod evident că acest curent câştigă din ce în ce mai mulţi adepţi”, încheie Ileana Mavrodin. 

CITEȘTE ȘI: Ofensiva construcţiilor ecologice începe din Cluj. Cine construieşte verde, plăteşte mai puţin la stat

 

13 iulie 2012