Ritmul accelerat al constructiilor si faptul ca nu exista un plan de dezvoltare durabila a orasului au facut ca Bucurestiul sa nu aiba in acest moment un centru sau un trend de dezvoltare bine definit.
Mai mult, lipsa unei infrastructuri adecvate va conduce in urmatorii ani la aparitia unor esecuri in ceea ce priveste investitiile in dezvoltare imobiliara, iar pe moment alte investitii sunt in asteptarea definitivarii marilor proiecte de infrastructura, cum ar fi autostrada Bucuresti-Brasov.
"Este foarte greu sa decizi sa cumperi teren si sa incepi o investitie, in conditiile in care traseul autostrazii Bucuresti Brasov s-a modificat, ce-i drept nu in totalitate.
"Dezvoltarea din nord a fost una dezordonata. Exista un Plan de Urbanism General si o strategie de dezvoltare, insa aceasta nu este insa bine definita", a spus Bogdan Suditu, consilier personal al ministrului delegat pentru lucrari publice.
Nordul Capitalei este in continuare atractiv pentru dezvoltatorii din domeniul rezidential si office, dar terenurile au ajuns deja la un nivel prea ridicat pentru centre logistice, de exemplu.
"Preturile din nord sunt prea ridicate pentru dezvoltatorii din domeniul logistic. Pentru ca o astfel de constructie sa fie rentabila, pretul metrului patrat de teren nu trebuie sa depaseasca 50 de euro. In schimb, exista in vest in zona autostrazii Bucuresti-Pitesti, patru proiecte majore de logistica care vor acoperi cererea pentru spatii pentru depozitare", a spus George Margescu, directorul general al dezvoltatorului Cefin Real Estate.
Stocul actual al spatiilor industriale si de logistica din Romania se ridica la 1,8 milioane de metri patrati, dintre care circa 250.000-300.000 de metri patrati in Bucuresti, potrivit Cefin.
Margescu a apreciat ca in perioada urmatoare chiriile spatiilor de logistica vor ramane constante, chiar daca stocul se va mari.
"Desi chiriile ar trebui sa se reduca pe masura ce se construiesc mai multe proiecte si stocul creste, acest lucru nu cred ca se va intampla in Romania in urmatorii ani. Pretul terenurilor este in continua crestere, randamentele investitiilor trebuie sa creasca, iar inflatia in domeniul constructiilor este, dupa opinia mea, de 20%, si nu de 9% cum se arata in statisticile oficiale", a apreciat Margescu.
Pe de alta parte, una din problemele majore cu care se confrunta Bucurestiul este retrocedarea proprietatilor din domeniul public, cu referire speciala la parcuri. In prezent, exista doua legi care fac referire la problema retrocedarilor din domeniul public, si de aceea exista riscul suprapunerii sau a paralelismului.
"Legea prevede ca terenurile pe care se afla retele stradale sau parcuri publice nu pot fi dezafectate din domeniul public. Aceasta lege nu cred ca va da autoritatilor romane instrumentul prin care sa transpuna in mod unitar si transparent prevederile legii privind restituirea terenurilor", afirma Sebastian Gutiu, partener in cadrul firmei de avocatura Schoenherr si Asociatii.
Problema celor care vor sa li se restituie proprietatile din domeniul public este ca acestia nu vor putea sa isi mentina in stare de functionare revendicarile.
"Daca proprietarii isi revendica proprietatea domeniu public si nu pot sa o mentina functionala, parteneriatul public-privat ar reprezenta o solutie. E recomandabil ca inaintea derularii unui proiectul sa se faca o analiza asupra rentabilitatii investitiei", a spus Renate Kremer, directorul general al Drees & Sommer Romania.
Arhitectul-sef adjunct al Capitalei, Diana Olteanu, a declarat ca proprietatile revendicate nu ar trebui retrocedate, intrucat cei care le solicita nu au mijloacele sa le intretina, dand ca exemplu situatia Castelului Peles, inapoiat recent fostului rege Mihai I.
"Eu nu sunt de acord cu retrocedarile, fie ca sunt imobile, fie ca sunt parcuri sau terenuri. Numai statul poate sa intretina proprietatile care sunt revendicate", precizeaza Olteanu.
4 April 2007
