Domeniul agricol românesc este o necunoscută totală, pentru toată lumea. Nu știm care este producția, nu știm cât putem să exportăm sau cât ar fi bine să importăm, nu există niciun mecanism care să dea măcar o vagă notă de predictibilitate acest domeniu. În privința agriculturii, România este mult prea departe de a fi un stat civilizat. O bună parte din aceste probleme s-ar putea rezolva însă prin implementarea la scară largă a unui sistem despre care se vorbește de ani întregi, dar care este cu dificultate pus în practică: monitorizarea prin satelit.
Agricultura românească funcționează cu mult sub potențialul pe care îl are. Lipsa de
organizare în acest domeniu este principalul motiv pentru care acest domeniu cu se propulsează pe scena afacerilor profitabile atât pentru stat cât și pentru fiecare agricultor în parte. Statul
se poartă de parcă nu are niciun interes în modernizarea sectorului agricol, iar agricultorii, în parte parte oamenii trecuți de prima tinerețe, sunt extrem de reticenți în fața schimbării.
Totuși, sub monitorizare din partea statului, totul ar putea să se schimbe.
„Prin satelit se poate monitoriza vegetația pe tot parcursul anului și se poate interveni preventiv, pentru că există și o componentă de prognoză și informații meteo. Se întocmesc rapoarte săptămânale sau lunare, care scot în evidență problemele parcelei, chiar și recomandări pentru aplicarea de fertilizanți. Iar estimarea producției la un nivel realist devine brusc posibilă”, explică pentru IMOPEDIA.ro George Manea, cartograf.
Mai mulți agricultori au fost prinși cu minciuna de către satelit
Momentan, asemenea servicii pot fi plătite de fiecare agricultor în parte, dar Ministerul Agriculturii vrea să perfecționeze un sistem de monitorizare prin satelit a parcelelor nelucrate. Potrivit asociațiilor de fermieri, Ministerul Agriculturii a plătit câteva sute de milioane de euro în ultimii ani, pentru a controla câteva mii de fermieri prin satelit.
„Nu puțini au fost fermierii români care, nefiind familiarizați cu sistemul de supraveghere prin satelit, au făcut fals în declarații și au spus că au cultivat parcelele, când de fapt ei au lăsat pământul în paragină. Scopul lor a fost să primească fonduri europene, dar au fost descoperiți cu ajutorul sateliților, iar finanțarea nu a mai fost acordată”, explică Mihaela Tudose, specialist în fonduri europene.
Cei care nu își cultivă pământul pot primi amenzi de câteva sute de lei
Asemenea declarații eronate sau chiar false conduc la incapacitatea de a estima corect recolta. Adesea, informațiile adunat de autorități nu corespunde cu realitatea din teren. De multe ori, producția reală este mai mic decât cea declarată oficial. Din acest motiv, prețurile nu se pot stabili corect, iar importurile și exporturile sunt făcute după ureche.
„De estimarea recoltei depind prețurile pe care le obțin fermierii pentru cereale. Dar informațiile cu care lucrăm acum sunt de natură să bulverseze piața mai mult decât este deja. Se ajunge la exporturi mai mari decât trebuie și importuri care nu sunt necesare”, explică Laurențiu Agache, consultant agricol.
În total, în România sunt 9,3 milioane de hectare arabile, iar dintre acestea se estimează că aproximativ 1,4 milioane de hectare sunt nelucrate. Pentru parcelele neglijate, se pot aplica sancțiuni de până la câteva sute de lei.
„Sunt unele cazuri în care proprietarii pur și simplu nu pot să își lucreze terenul. Sunt bătrâni, sunt bolnavi, nu au bani etc. În aceste cazuri, pământul poate fi arendat sau preluat de o societate. Dacă nici acest lucru nu este posibil, atunci se poate recurge la achiziția de către Domeniile Statului, sau statul poate interveni pentru atragerea de investitori independenți”, explică Laurențiu agache, consultant agricol.
În acest moment, informațiile despre suprafața unui terense pot obține de la oficiul de cadastru, Primărie sau Ministerul Agriculturii.
CITEȘTE ȘI:
28 March 2016
