Din fondul locativ bucurestean de 785.000 de imobile, 720.000 sunt scoase anual la vanzare.

Cu alte cuvinte, statistic, aproape fiecare proprietar de apartament din Capitala isi scoate anual imobilul la vanzare si apeleaza la o agentie imobiliara.  Indicatorii de mai sus nu au nicio legatura cu realitatea, acestia nefiind decat rezultatul ofertelor imobiliare false. Oferta lunara prezentata de agentii este de peste 60.000 de imobile din Bucuresti, dintre care de vanzare sunt aproximativ 47.000, restul fiind de inchiriat.  Daca analizam numarul ofertelor din piata ar rezulta ca agentiile imobiliare tranzactioneaza intreg Bucurestiul o data pe an, adica fiecare proprietar isi scoate casa la vanzare macar o data. Oferta reala de imobile scoase la vanzare (nu a celor vandute), calculata pe baza anunturilor unice promovate de proprietari in media, s-a ridicat in anul 2006 la aproximativ 42.000 de locuinte in Bucuresti. Astfel, Piata este practic invadata de o oferta imobiliara falsa, care duce la supralicitarea preturilor.

Suprasaturatie a pietei

Conform celor mai recente date furnizate de Registrul Comertului, doar in Bucuresti functioneaza 3.651 de agentii imobiliare. O alta cauza a prezentei ofertei false poate fi explicata insa si prin lipsa raspandirii serviciilor imobiliare pe baza de exclusivitate. "Pe baza contractului de exclusivitate, un agent imobiliar ar avea siguranta ca doar el reprezinta un client", se arata in comunicatul companiei de tranzactii imobiliare.

Majorari de preturi unice in Europa

Agentii imobiliari conduc implicit si la dezinformarea publicului, prin actiunile de promovare a unor oferte false. Ca efect secundar al dezinformarii este reflectat in primul rand in cresterea spectaculoasa a preturilor din piata. Bucurestiul este, de altfel, piata in care cresteri de peste 300% in mai putin de patru ani vor ramane cu siguranta in istoria imobiliara europeana, nicaieri nemaifiind intalnite asemenea explozii ale preturilor, ne asigura realizatorii analizei. "Cresterea aberanta a preturilor intr-un timp foarte scurt are, bineinteles, si cauze naturale precum deficitul de locuinte sau cererea din ce in ce mai ridicata. Principalul element care a contribuit insa la aceasta crestere uluitoare este de fapt specula realizata de agentiile imobiliare de cartier", releva materialul difuzat de serviciul imobiliar.

"Micile agentii obstructioneaza tranzactiile directe"

Cresterea artificiala este determinata, in primul rand, de modul in care sunt stabilite preturile. Atat proprietarul obisnuit, cat si evaluatorii imobiliari angajati de banci folosesc acelasi mijloc de stabilire a preturilor prin raportarea la preturile din piata.
Cum preturile reprezinta o oferta falsa, promovata agresiv de miile de agentii imobiliare, rezultatul este evident. Ofertele reale sunt evaluate, de fapt, la preturile deja supraevaluate de agenti si devin automat in ton cu piata, o piata care este prezentata fals de catre agentii imobiliari.
"Prin propagarea unei oferte false, agentiile imobiliare de cartier obstructioneaza incheierea unei tranzactii imobiliare directe, intre cumparator si vanzator si intervin astfel in mecanismul natural al cererii si ofertei.Modul obisnuit in care se deruleaza o tranzactie imobiliara pe piata autohtona indica un haos determinat de lipsa de reglementare, tolerata atat de institutiile statului.

Sanse de 6,1% sa gasim un anunt promovat de proprietar

Proprietarul publica in media un anunt de vanzare. In cel mai scurt timp, agentiile imobiliare asalteaza proprietarul cu telefoane pentru a afla cat mai multe detalii despre imobilul scos la vanzare. Media telefoanelor primite de proprietar depaseste 100 de apeluri in primele 3 zile de la data publicarii anuntului.
O persoana interesata sa cumpere o locuinta are practic sanse de aproximativ 6,1% sa gaseasca un anunt promovat de proprietar, dar posibilitatea de a identifica mai multe oferte ale particularilor si a alege casa dorita este comparabila cu sansa de a castiga la 6/49, arata proprietarul analizei, care continua: intrand in contact cu agentiile imobiliare, cumparatorul este plimbat sa vizioneze apartamente scoase la vanzare de proprietari ale caror detalii sumare agentul imobiliar le cunoaste, in general, doar din discutiile telefonice pe care le-a purtat.

Plimbarile organizate de agentii imobiliari, un fel de turism imobiliar, pot dura saptamani intregi si nu au neaparat o finalitate. Astfel, vizitele inutile devin o corvoada pentru cumparatori, dar si pentru proprietarii care sunt obligati sa primeasca zeci de persoane aduse de agenti si care sunt in cautarea unei locuinte.
Detaliile exacte referitoare la locuinte cumparatorul le afla de cele mai multe ori doar la fata locului, vizionand proprietatea.

Chiar si atunci cand cumparatorul se hotaraste rapid sa achizitioneze locuinta vizionata este foarte posibil ca ea sa fie deja vanduta, pentru ca agentiile nu ofera servicii imobiliare bazate pe exclusivitate. Miile de agenti imobiliari care lucreaza in cele 3.651 de agentii imobiliare bucurestene "au de vanzare" doar 3.500 de locuinte in medie intr-o luna. In concluzie, interventia brutala in piata a agentiilor imobiliare sporeste stresul la care e supus proprietarul, consuma mai mult din timpul cumparatorului si nu ofera acestora niciun avantaj, de cele mai multe ori diferenta dintre pretul cerut de vanzator si cel de incheiere a tranzactiei regasindu-se in conturile agentiei.

Sursa

28 May 2007