Multe dintre istoricele unitati de cazare au fost date uitarii din cauza transformarii in imobile cu alta destinatie.
Dupa 1990, mai multe hoteluri din zona centrala a Capitalei au fost preluate de lanturile hoteliere internationale, apoi modernizate si amenajate in acord cu standardele comerciale. In cazul vechilor institutii ale ospitalitatii, construite inainte de regimul comunist, lucrurile au luat turnuri diferite.
Operatiile de recarosare sau face-lift au fost mult mai usor realizate in cazul hotelurilor construite dupa 1950, unde elementul artistic era mai putin prezent, constructorii avand libertatea de refacere totala a constructiilor. Astfel, refacerea hotelului Nord a inlocuit arhitectura initiala (1970) apartinand arhitectului S. Arvanitache cu o fatada de tip perete-cortina. O fata lucioasa a capatat si Hotelul Dorobanti (proiect din 1973, arh. Virgil Nitulescu), actual Howard Johnson Grand Plaza. Pentru multe foste hoteluri, constructii cu valoare istorica sau arhitecturala construite inainte de regimul comunist, nu s-au gasit solutii nici pana in zilele noastre, la 20 de ani de la caderea comunismului.
Pe cale de disparitie
Multe dintre fostele glorii ale pietei hoteliere bucurestene au fost date uitarii din cauza transformarii in imobile cu alta destinatie. In plus, autoritatile sau chiar locatarii au supus cladirile fostelor hoteluri unor violente arhitecturale sau urbanistice greu de inteles. Zeci de hoteluri si sute de pensiuni au fost transformate in blocuri muncitoresti, camine studentesti, depozite sau orice altceva. Razboiul orasului cu propriile sale cladiri nu a fost insa o caracteristica doar a regimului comunist. Acad. Dinu C. Giurescu spune, in volumul „Arhitectura Bucurestilor incotro?", ca in ultimii 20 de ani lucruri halucinante s-au petrecut in „arhitectura" institutionala a Bucurestilor. „Cladirea istorica a Senatului, in picioare si perfect reconditionabila, a fost inchiriata pe la inceputul anilor '90 pentru jocuri mecanice, cladirea istorica a Camerei Deputatilor a fost alocata Bisericii Ortodoxe, Sala Tronului din Palatul Regal se inchiriaza la defilari de moda si dineuri in oras, Bursa de Valori era depozit de carte, Palatul Cotroceni (o resedinta regala privata) a devenit locul de munca si de primiri al sefului statului si asa mai departe. Lipsa de grija pentru patrimoniul aflat in „parohia" instutiilor publice da masura si dezinteresului pentru cladirile valoroase ce au reintrat in proprietatea privata (prin retrocedari sau privatizari) dupa 1990.
Concordia mizeriei
In centrul istoric al Capitalei, pe Strada Smardan la numarul 39, se afla astazi o cladire care atrage atentia prin gradul de degradare la care a ajuns.
Este vorba despre fostul Hotel Concordia, locul in care Alexandru Ioan Cuza a fost numit Domn al Moldovei si al Tarii Romanesti, fapta prin care s-a infaptuit Unirea celor doua principate. Placa memoriala de la intrare ii anunta pe trecatori ca: „In aceasta cladire se afla in anii Unirii Tarilor Romane Hotelul Concordia, unde in seara de 23 ianuarie 1859 s-a hotarat dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, de fruntasii Partidei Nationale, ca domn al Tarii Romanesti".
In 1852, anul inaugurarii sale, Hotelul Concordia avea 90 de camere, un salon restaurant, o cafenea si o sala de biliard, fiind la acea vreme unul dintre cele mai moderne din Bucuresti. Hotelul a functionat in aceasta cladire pana la instaurarea regimului comunist, cand a fost nationalizat si transformat in bloc de locuinte muncitoresti. Cel mai modern hotel odinioara, Concordia este astazi o ruina care ii face pe trecatori sa-si doreasca sa ocoleasca constructia, trecand pe „trotuarul" de vizavi iniante de a-si continua drumul.
Hotel Palace (Cismigiu)
Palace Hotel (Cismigiu) a fost construit in anul 1912, cu o capacitate de aproximativ 200 de camere, fiind unul dintre cele mai importante hoteluri ale „Micului Paris". Clientii erau impresionati de candelabrul somptuos de la intrare, dar mai ales de camere, ale caror pereti erau decorati cu foite de aur. La parterul cladirii se afla beraria Gambrinus, care era un important punct de intalnire al bucurestenilor. Arh. Anca Bratuleanu spune ca hotelul a fost un simbol al modernizarii si occidentalizarii.
Cladirea avea o structura de rezistenta metalica, o solutie inovativa la acea vreme conceputa de arhitectul Nicolae Pissiota, a carui familie, de altfel, a si detinut cladirea pana in anul 1948. Dupa nationalizare, in cladire a functionat un camin studentesc, apoi un hotel. In anii 1970 imobilul intra in reparatii, care dureaza pana in 1989. Este redeschis aici un camin al Facultatii de Teatru, iar dupa un accident mortal in casa liftului este abandonat. Abia in 2001 cladirea este preluata de spaniolii de la Hercesa, care promit sa redeschida in cladire un aparthotel de lux.
Athenee Palace - punct nodal monden
Unul dintre cele mai prestigioase hoteluri din Capitala deja de peste 110 de ani, Athenee Palace este printre putinele exemple de cladiri salvate de la decadere de un lant hotelier de lux. Hotelul a fost, chiar de la infiintarea sa, un punct nodal pentru viata culturala si mondena din Bucuresti. Silueta sa actuala a reluat cu mici extinderi proiectul original al arhitectului Theophile Bradeau (1911-1914), cladirea fiind restaurata partial, iar aripa dinspre Calea Victoriei, adaugata in 1964, remodelata radical. In istorie, hotelul si cafeneaua (de la parter) erau cunoscute drept destinatie de High Life.
Imobilul nu a suferit modificari functionale in timp, iar statutul sau si calitatea publicului tintit au crescut considerabil in zilele noastre.
Grand Hotel Continental - salvat
Cladirea din 1886 a supravietuit pe Calea Victoriei si chiar mai mult, a fost restaurata pastrandu-se structura clasica. Astazi, Continentalul este un boutique hotel de 5 stele destinat admiratorilor de arta si ai stilului clasic.
Hotel Triumf - conversie pe dos
Amplasat pe cea mai prestigioasa artera rezidentiala din Bucuresti, Soseaua Kiseleff, hotelul Triumf a fost gandit si construit de fapt pentru functionarii familisti si nefamilisti ai BNR, cladirea reprezentand un program social al Bancii Nationale pentru angajatii sai. Noii proprietari au realizat retusuri care au astupat materialele naturale (granit de soclu, piatra, caramida din fatada).
In prezent hotelul este gospodarit de Administratia Patrimoniului si Protocolului de Stat.
Hotelul Francez (Lafayette) - disparut
Se afla in dreapta Palatului Casei de Depuneri (CEC), pe Calea Victoriei. Avariat la cutremurul din 1977, hotelul a fost lasat de izbeliste, hotararea autoritatilor de a-l restaura intarziind sa apara, astfel incat a fost daramat cu totul. Pe locul terenului viran rezultat in urma demolarii s-a ridicat in anii ‘90 un colos - Bucharest Financial Plaza, fost sediu Bancorex, actual BCR.
Hotel Frascatti - convertit
Este singura din cele doua celebre case Otetelesanu care a supravietuit timpului. Cladirea a avut mai multi proprietari, astazi parterul fiind transformat in Sala Savoy a Teatrului de Revista Constantin Tanase, in timp ce etajele au primit locatari. Blocul se afla langa Palatul Telefoanelor, fiind practic eclipsat de acesta.
Zeci de cladiri, din care 13 monumente istorice, printre care Hala Matache, Casa Constantin Radulescu (Cinema Feroviarul), Hotelul Marna plus casa in care a locuit Mihai Eminescu, se afla in calea noului bulevard Uranus. Dintre monumente, Casa Radulescu si Hotelul Marna au fost deja demolate.
1 February 2011