0-961-floresti2020vedere20panoramica20cartiere20de20locuinte20noi20blocuri20anl20667320ci.jpgDatorita constructiilor de locuinte si firmelor care si-au deschis sedii, comuna Floresti si-a dublat bugetul in trei ani.

Situata la doar cinci kilometri de marginea municipiului Cluj-Napoca, comuna Floresti a reusit, in ultimii trei ani, sa-si dubleze bugetul, gratie sutelor de constructii noi si firmelor care si-au deschis sedii aici.

In urmatorii cinci ani, comuna va ajunge sa se „alipeasca” teritorial de oras, mai ales ca tot mai multi clujeni se muta in locuinte nou construite acolo. Florestiul are 8.500 de locuitori, un buget local de 11,2 milioane de lei si 1.449 de autorizatii de construire eliberate din 2001 incoace.

521 de autorizatii in zece luni

„Metro a fost prima investitie mare pentru comuna si s-a deschis in 2002. Pe atunci erau vreo 70 de firme inregistrate aici, dar de mai mici dimensiuni. „Metro“ plateste trei miliarde (300.000 de lei – n.r.) pe an impozit, in timp ce urmatoarea firma in top platea vreo 120 de milioane (12.000 de lei noi – n.r.)”, explica primarul Ioachim Vancea.

„Dar nu asta a dat impulsul, ci faptul ca zona avea utilitatile trase, astfel ca cei din Cluj au inceput sa-si cumpere terenuri. In 2001 deja se cumparau. Iar boomul a venit la sfarsitul lui 2005, cand cererile pentru constructii au explodat”, il completeaza Doina Cosma, de la Urbanism.

Cifrele pe care le prezinta vorbesc de la sine: 175 de autorizatii de construire in 2001 (cu mentiunea ca vreo 50 au fost pentru bransamente la Luna de Sus, comuna care apartine de Floresti), 125 in anul urmator, 129 in 2003, 180 in 2004, 220 in anul urmator, 299 in 2006 si 521 in primele zece luni din acest an. „In plus, au inceput constructiile de blocuri: 36 de autorizatii anul trecut, 242 anul acesta, pana acum”, mai spune Cosma.

Cu asa dezvoltare, pretul terenului a crescut aproape in progresie geometrica. „Chiar eu am avut un teren si l-am vandut in trei bucati. Pentru prima, am primit, in 2004, 30 de milioane pentru un ar. A doua am vandut-o dupa sase luni cu 30 de euro metrul patrat, iar ultima – acum doua luni, cu 35.000 de euro pentru trei ari”, completeaza functionara de la Urbanism. Acum, un metru patrat „la strada” (adica la E60) costa 300 de euro, in timp ce in restul zonelor se vinde cu 100 – 150 de euro.

Polus, impozit 1.000.000 de lei

Investitiile si imobiliarele dau sume substantiale la buget. „Pentru anul acesta aveam prevazute 97 de miliarde (9,7 milioane), dar la rectificare am crescut la 112 (11,2 milioane), dupa ultimele investitii”, mai spune primarul.

Anul acesta, „vedeta” este centrul comercial Polus, care imbogateste bugetul comunei cu 1 milion de lei (10 miliarde de lei vechi). „Toata lumea crede ca tine de Cluj, dar de fapt e in Floresti. Ar trebui sa se stie clar ca e la noi”, isi spune oful si doamna Geta, de la comisia de acord unic.

Din buget, o treime merge pentru scoli: salariile profesorilor si investitii in cladiri. Cate 120.000 de lei au fost alocati, in 2006 si 2007, institutiilor de cult, dar cea mai mare parte este cheltuita, potrivit primarului, pentru asfaltare, intretinerea drumurilor si extinderea retelelor de iluminat public, canalizare si apa potabila, inclusiv in Luna de Sus si Tauti, celelalte comune componente ale Florestiului.

CE CRED OAMENII

Florestenii sunt multumiti si nu prea

„Comuna s-a dezvoltat foarte mult, mai ales ca este si drumul european aici. La scoala s-a facut un corp nou de cladire, au aparut strazi, cartiere intregi”, povesteste Leontina Fenesan, o pensionara de 64 de ani care locuieste in capatul comunei, pe marginea drumului E 60.

E multumita de cum a folosit primaria banii castigati de la noii floresteni si are un singur pas: ca sa traverseze drumul pana la magazin trebuie sa astepte aproape o jumatate de ora se apara o „gaura” in trafic sau sa mearga mai bine de un kilometru, pana la cea mai apropiata trecere de pietoni.

Ioan Marc, un pensionar de 72 de ani, e mai exigent cu aprecierea. „In raport cu sumele atrase la buget se putea face mai mult, de exemplu sa se asfalteze mai multe strazi laterale. Pe unele dintre ele inca nu s-au tras utilitatile, dar altele sunt pregatite”, explica el.

In plus, crede Marc, primaria si-ar putea construi un sediu mai mare, unde sa se lucreze mai usor, fara inghesuiala. Pe de alta parte, barbatul spune ca Florestiul e mai dezvoltat ca alte comune, avand, de exemplu, serviciu de salubritate.

„Noi nu simtim absolut deloc dezvoltarea asta. Stam in tiganie, pe o strada plina cu noroi, unde se circula greu. Ne luam ajutorul social cu greu, ca tot se incurca angajatii cu actele”, se plange Elisabeta Bolha, de 49 de ani, care asteapta rezultate si in zona in care locuieste ea.

Sursa

25 October 2007