Apartamente de vanzare in Dorobanti Bucuresti

Apartament 2 camere de vânzare Bucuresti - Dorobanti

239.000 €

Apartament 2 camere Dorobanti, 63 mp

AN CONSTRUCȚIE: 2016, 1/P+5, 1 baie

Cartier: Primaverii - Aviatorilor

1 dorm
63 mp
Etaj 1/P+5
1 baie

Vezi info localizare

Apartament 3 camere de vânzare Bucuresti - Dorobanti

395.000 €

Apartament 3 camere Dorobanti, 110 mp

REPER: ASE - Polona - Romana

AN CONSTRUCȚIE: 2018, 3/P+5, 2 băi

Cartier: Primaverii - Aviatorilor

2 dorm
110 mp
Etaj 3/P+5
2 băi

Vezi info localizare

Cauți anunturi imobiliare de Apartamente de vanzare in Dorobanti Bucuresti? Vanzari apartamente in Dorobanti Bucuresti . Vezi pe imopedia cele mai bune anunțuri de Apartamente de vanzare in Dorobanti Bucuresti . Vezi si in Primaverii - Aviatorilor Bucuresti Pentru alte judete vezi si Dambovita, Giurgiu, Prahova, Ialomita

Ansambluri

Residence 12

Despre Dorobanţi

LOCALIZARE

Din punct de vedere administrativ, Calea Dorobanţi aparţine sectorului 1 şi este situat în zona centrală a capitalei, foarte aproape de Piaţa Romană, Piaţa Victoriei şi Piaţa Aviatorilor. În partea de nord-est se învecinează cu cartierele Primăverii şi Floreasca, iar în vest - cu 1 Mai.

ISTORIC

Calea Dorobanţi este una dintre cele mai vechi artere de circulaţie din Bucureşti. Istoricul acesteia este interesant de urmărit, deoarece, încă de la început, zona a fost constituită ca una exclusivistă. Denumirea actuală a străzii a fost atribuită în anul 1878, după Războiul de Independenţă, ca omagiu adus trupelor de dorobanţi care au luptat la Plevna, Vidin şi Griviţa. Calea Dorobanţi începea din Calea Victoriei/Podul Mogoşoaia, se intersecta cu str. Pitar Moş, în zona pieţei Al. Lahovari, de unde îşi continuă traseul intersectându-se cu şoselele Iancu de Hunedoara şi Ştefan cel Mare, după care continuă spre râul Colentina, incluzând şi fostul drum Herăstrău. În anul 1899, porţiunea cuprinsă între Calea Victoriei şi Piaţa Lahovari primeşte numele de str. Lahovari, astăzi str. George Enescu. De atunci şi până acum, Calea Dorobanţi nu a mai suferit nicio modificare. În prezent, ea însumează 2.465 m, având punctul de plecare în Piaţa Lahovari, iar pe cel de sosire - în Piaţa Charles de Gaulle.

Străbătând Calea Dorobanţi, putem observa că este împărţită în trei secţiuni, fapt datorat în primul rând dezvoltării sale istorice. Astfel, o primă secţiune este reprezentată de tronsonul cuprins între Piaţa Lahovari şi intersecţia cu şos. Ştefan cel Mare/Iancu de Hunedoara. În această porţiune întâlnim construcţii vechi, ce au fost realizate în mare parte la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea.

Aceste case impunătoare au fost ridicate pe suprafeţe de teren mari, aparţinând iniţial familiilor importante ale Bucureştiului din acea perioadă. În momentul actual, o parte dintre ele adăpostesc instituţii, ambasade sau reşedinţe ale corpului diplomatic. De-a lungul timpului, pe lângă aceste construcţii, au fost ridicate şi blocuri de locuinţe. Procesul a început încă din perioada interbelică, continuând între anii 1950 şi 1989, dar şi după 1990. În zonă se regăsesc fostul Hotel Dorobanţi, spitalul oftalmologic, o facultate (Academia de Ştiinţe Economice), un liceu şi o sală de teatru.

Cea de-a doua secţiune este reprezentată de zona cuprinsă între intersecţia cu şos. Iancu de Hunedoara/Ştefan cel Mare şi Piaţa Dorobanţi. Despre acest tronson putem spune că este de dată mai recentă. Mai exact, a fost sistematizat după anul 1960, infrastructura de tip comunist lăsându-şi amprenta şi asupra lui. Acestă situaţie a făcut ca o mare parte dintre vile să fie demolate, pentru a se face loc binecunoscutelor blocuri cu zece etaje şi spaţii comerciale la parter. Din fericire însă, au fost salvate multe dintre clădirile vechi, anterioare anului 1940, pe care le întâlnim şi astăzi în zonă.

Ultima secţiune este cuprinsă între Piaţa Dorobanţi şi Piaţa Charles de Gaulle, constituindu-se ca un ax care separă trei parcelări executate în perioada interbelică. Pe acest tronson se găsesc locuinţe construite în jurul anului 1940, între 1950 şi 1989, dar şi după 1990. Ele sunt unele dintre cele mai căutate de pe piaţa imobiliară bucureşteană, deoarece prezintă un grad ridicat de confort. În jurul anului 1945, pe parcela Mormand existau mai multe loturi libere pe care era dificil de construit, fiind amplasamentul unei foste fabrici de cărămidă. Între 1960 şi 1970 a fost construită clădirea care astăzi adăposteşte sediul TVR. Abia după 1990, odată cu legea retrocedării, au început să fie ocupate şi celelalte loturi, fiind construite imobile de birouri şi clădiri impunătoare, care, din păcate, nu au păstrat linia arhitecturală a construcţiilor anterioare. Astfel, a fost modificat substanţial caracterul iniţial al vechilor parcelări din perioada interbelică.

ADMINISTRAŢIE ŞI ECONOMIE

În ceea ce priveşte infrastructura, cartierul Dorobanţi dispune de toate utilităţile tehnico-edilitare (apă, canalizare, gaz metan, electricitate etc.). Transportul în comun este asigurat de o linie de metrou şi autobuze care, împreună, leagă eficient zona de restul oraşului. În zona pieţei Dorobanţi se află colegiul naţional „I.L. Caragiale", liceul „Alexandru Vlahuţă" şi şcoala generală "Titu Maiorescu".

În ceea ce priveşte educaţia, în completarea celor menţionate deja, în cartier există şi mai multe grădiniţe.

Cât despre centrele comerciale, trebuie spus că acest segment nu s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, fiind reprezentat doar de Mario Plaza şi de Piaţa Dorobanţi, situată chiar în inima cartierului, între cele două zone importante, Beller şi Capitale. Trebuie menţionat că blocurile situate pe Calea Dorobanţi adăpostesc la parter centre comerciale, sedii de bănci, birouri sau restaurante.

PROIECTE IMOBILIARE ÎN ZONĂ

Dorobanti s-a constiuit ca un cartier exclusivist al Bucureştiului, iar datorită aglomerării urbanistice au fost construite doar câteva ansambluri rezidenţiale precum: Dorobanţi Apartment, Ansamblul Dorobanti-Capitale sau Washington Residence.