Palatul Spitz - Proprietate Unică in Brașov

Descriere

Palatul Spiltz (Spitz Palota) de pe strada Mureșenilor nr. 5 a fost ridicat în anul 1912 de către arhitectul Albert Schuler pentru Albert Spitz.

Apartamentele scoase spre închiriere se află la etajul 1 (partea de la stradă), intreg etajul cu vedere la strada și terasă.

Se pot inchiria ambele etaje (1 și 2) pentru 4000 Euro/ luna sau ambele etaji + podul pentru 5000Euro, in suprafață totală de 770 mp.

Cu o arhitectură unică și cu fațada care se face ușor remarctă este una din cele mai frumoase clădiri din Brașov. Din balcoane și de pe terasa retrasă se vede Piața Sfatului, Biserica Neagră, Cetățuia de pe Strajă, Tâmpa și toată strada Mureșenilor, iar din curtea interioară se vede Turnul Negru. Clădirea mai are o ieșire în spate care dă în stradă După Ziduri unde sunt celebrele Catacombe.

În anii "20 în această clădire a trăit familia Baciu loan și Elisabeta, parinții poetului Ștefan
Baciu, unde a locuit și poetul Ştefan Baciu

Palatul Spiltz (Spitz Palota) de pe strada Mureșenilor nr. 5 a fost ridicat în anul 1912 de către arhitectul Albert Schuler pentru Albert Spitz.

Apartamentele scoase spre închiriere se află la etajul 1 (partea de la stradă), intreg etajul cu vedere la strada și terasă.

Se pot inchiria ambele etaje (1 și 2) pentru 4000 Euro/ luna sau ambele etaji + podul pentru 5000Euro, in suprafață totală de 770 mp.

Cu o arhitectură unică și cu fațada care se face ușor remarctă este una din cele mai frumoase clădiri din Brașov. Din balcoane și de pe terasa retrasă se vede Piața Sfatului, Biserica Neagră, Cetățuia de pe Strajă, Tâmpa și toată strada Mureșenilor, iar din curtea interioară se vede Turnul Negru. Clădirea mai are o ieșire în spate care dă în stradă După Ziduri unde sunt celebrele Catacombe.

În anii "20 în această clădire a trăit familia Baciu loan și Elisabeta, parinții poetului Ștefan
Baciu, unde a locuit și poetul Ştefan Baciu după ce familia a părăsit locuinţa de pe str. Michael Weiss. Au mai locuit deasemenea Doctorul Valeriu Negrilă, maiorul Mihăilescu, tipograful Boerescu, soții Wilhelm și Emilie Schreiber (co-proprietari ai fabricii, Scherg").
În partea din spate a curţii acestei clădiri se află o locuinţă stilată, unde a locuit Valeriu Negrilă, unul dintre medicii ginecologi apreciaţi în oraș.

Clădirea avea la stradă două pravălii: „,Lischka", mode bărbătești și Librăria Cooperativa Enea, Stinghe și Tigoiu, iar în perioada interbelică la etaj a funcționat o sala de balet. La parter a funcționat Banca Comercială Ungară din Pesta.

Pereții de pe casa scării au fost acoperiți cu ornamente Art Nouveau, maximul de popularitate al stilului fiind între anii 1890 – 1910. Un obiectiv major al Art Nouveau-ului a fost de a reduce diferențele dintre artele plastice tradiționale (în special pictură și sculptură) și cele aplicate. A fost cel mai des folosit în amenajări interioare, arte grafice, mobilă, sticlărie, textile, ceramică, bijuterii și lucrări metalice.

Etajul 1 are o suprafață utilă de 220 metri pătrați. Compartimentarea este predominant Open Space. La interior au fost începute lucrarări de aducere la stadiul de utlizare respectând grandoarea acestui palat. Tot la primul etaj se află și terasa retrasă, frumos placată și cu o suprafață utilă de aproximativ 50 metri pătrați.



Clădirea este pusă în valoare de celelate proprietăți bijuterie ale orașului Brașov:
La intersecţia Bulevardului Ferdinand (bd. Eroilor azi) cu Şirul Inului (str. Mureşenilor azi), pe locul vechii Porţi a Vămii (peste drum de Rectorat), se află primul palat Czell, construit în 1901 (e cunoscut că locul unde a fost “Groapa cu bere”, la subsolul fostului restaurant “Ursu” – proprietar a fost Nicolae Cătănoiu, tatăl poetului Nicholas Catanoy, stabilit în Germania). Palatul are două etaje, turnuri şi basoreliefuri cu îngeri şi sori. I se spunea chiar ”Palatul Soarelui“. Azi, clădirea e destinată locuinţelor şi spaţiilor comerciale. Practic, fraţii Czell nu au ridicat aceste palate pentru a locui în ele, ci pentru a le închiria celor cu dare de mână, ca locuinţe sau ca spaţii de lucru sau comerciale. Al doilea palat Czell construit este astăzi sediul Băncii Naţionale Braşov.
Al treilea palat Czell, ceva mai modest, se află pe str. Mureşenilor, a doua clădire după Biserica Romano-Catolică – e ușor de recunoscut după ornamentele dantelate.
La nr. 7 se află clădirea care adăpostea hotelul Europa, nu cel mai luxos, dar apreciat de negustorii care veneau la târg pe Poarta Vămii – clădirea vă fi transformată în cinematograful Corso (numit după 1950, Popular). Tot înainte de naţionalizare, la nr. 8 era deschisă Casa de modă “Samuel” (pentru femei, în special), iar la nr. 9 era croitoria pentru domni a lui Aron Zsigmond. La capătul străzii Mureşenilor (spre Livada Poştei) se află un edificiu fastuos, construit între 1881-1884, în stil neorenascentist, după proiectul arhitectului Peter Bartesch – iniţial a fost Palatul Institutului General de Pensii, acum e sediul Rectoratului Universităţii “Transilvania”. În perioada interbelică fiinţa la parter elegantul restaurant cu terasă “Transilvania” al cărui proprietar era Moise Popa. La etaj a funcționat Prefectura.
Casa memorială Gheorghe Dima, pe Şirul Gheorghe Dima nr. 3, inaugurată în anul 1960 în fosta locuinţă a lui Gheorghe Dima (28 septembrie 1847 – 4 iunie 1925) s-a născut în Şcheii Braşovului şi a murit la Cluj; a fost compozitor, dirijor şi pedagog român.

Pentru detalii suplimentare și vizionare vă rugăm să ne contactați!
0

Localizare

Informații utile