Agricultura este un domeniu extrem de profitabil, însă necesită timp şi răbdare. Străinii ştiu această lecţie şi abia aşteaptă să o aplice la noi în ţară. De la începutul lui 2014, cetăţenii europeni nu mai întâmpină piedici la achiziţia terenului agricol din România, iar specialiştii estimează că vom asista la o creştere puternică a investitorilor pe acest segment.

32703-agricol.jpgTratatul de aderare la UE obligă România să liberalizeze piaţa terenurilor agricole pentru cetăţenii Uniunii Europene. De la începutul acestui an, cetăţenii străini din comunitatea europeană nu mai întâmpină restricţii la achiziţia terenurilor agricole, având aceleaşi drepturi ca şi românii. În contextul în care preţurile de la noi din ţară sunt chiar şi de zece ori mai mici faţă de cele din vestul Europei, numărul investitorilor interesaţi se anunţă a fi ridicat. Va ajunge România o ţară deţinută de străini?

„Străinii se pregătesc să cumpere tot terenul agricol din România, în 2014. Riscăm să ne transformăm într-o ţară care produce alimente pentru 80 milioane oameni, dar pe care trebuie să le cumpărăm de la străini”, avertiza Elena Udrea, la sfârşitul anului trecut.

  • Cetăţenii celor 28 state din Uniunea Europeană, precum şi cei din Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi apatrizii cu domiciliul în aceste ţări vor putea cumpăra fără restricţii terenuri agricole în România
  • „Legea privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice” a fost adoptată de Parlament în decembrie, în ciuda criticilor
  • Preşedintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului reexaminarea acestei legi şi revizuirea unor aspecte legate de instituţia care reglementează tranzacţiile şi de dreptul de preempţiune

Deocamdată, există un vid legislativ, iar tranzacţiile sunt „la liber” pentru toată lumea. Preşedintele Băsescu a refuzat să promulge actul normativ, în timp ce legea veche, care le impunea străinilor anumite restricţii, nu se mai aplică de la începutul acestui an.

Sute de mii de hectare de teren agricol şi-au găsit proprietari străini, în ultimii ani

În timp ce românii au fost interesaţi să schimbe gospodăria de la ţară pentru un apartament la oraş sau să găsească un loc de muncă în străinătate, investitorii din afara graniţelor au găsit ţara în care un hectar de teren e mai ieftin decât un laptop performant de ultimă generaţie. Italieni, germani, danezi, arabi, spanioli, portughezi – străinii au cumpărat masiv din suprafaţă agricolă a României.

„Multe companii internaţionale au alocat fonduri impresionante achiziţiei de suprafeţe mari de teren arabil din România. De ce? Pentru că în alte ţări (deşi poate mai atractive), precum Germania sau Austria, nu mai pot fi găsite oferte similare. Totodată, preţul încă este mult mai mic faţă de alte state europene, iar mâna de lucru este mult mai ieftină decât în ţările din Occident, ceea ce se resimte ulterior în preţ şi în profit”, explică pentru IMOPEDIA.ro expertul austriac Christian Nowotny.

  • Numărul hectarelor de teren agricol necultivat a crescut alarmant, după 1989. La nivel naţional, circa 4,5 milioane de hectare au fost abandonate de proprietarii români
  • În prezent, străinii deţin 5% dintre terenurile agricole din România, respectiv 10% dintre terenurile cultivate
  • Odată cu liberalizarea achiziţiilor pe acest segment, numărul proprietarilor străini va urca rapid

„Mai bine de 800.000 hectare de teren arabil aparţin în prezent străinilor. Iar marile fonduri de investiţii care au ţintit terenurile agricole şi-au cam împărţit judeţele. Din ce ştiu, libanezii au în Călăraşi mai bine de 20.000 hectare, englezii de la Spearhead International deţin circa 18.000 hectare în Dolj şi Teleorman, compania olandeză RaboFarm a cumpărat peste 10.000 hectare în Giurgiu şi tot aşa. Iar odată ridicate barierele legislative, cu siguranţă că lucrurile nu se vor opri aici”, arată consultantul Cornel Neaga.

Preţul terenului agricol este atât de mic, încât bugetul marilor cumpărători nu este afectat de o astfel de investiţie

Într-o lume în care organizaţiile internaţionale avertizează constant că producţia de hrană trebuie să crească, investiţiile în domeniul agriculturii sunt cu adevărat de viitor. Investitorii străini aşteptau cu nerăbdare liberalizarea acestui segment, iar în ultima vreme, se pare că şi românii cu dare de mână au început să observe potenţialul acestei pieţe – cele mai cunoscute nume care au făcut achiziţii importante de teren agricol de-a lungul lui 2013 sunt Ioana Băsescu şi Elena Udrea.

„Terenul agricol are în continuare un preţ atât de mic în România, încât cumpărătorilor nici nu le pasă cât plătesc. Costurile sunt mici, iar amortizarea investiţiei se face în câţiva ani. Producţia este o idee mult mai bună decât vânzarea terenului, iar amortizarea investiţiei se face cel mai rapid în agricultură, la momentul acesta”, consideră Robert Dobrescu, reprezentant Nobila Casă Răsăriteană.

România ar putea fi una dintre cele mai productive ţări din Europa, deoarece are un potenţial agricol uriaş – ar putea hrăni 80 milioane oameni, în timp ce circa 45% dintre români încă locuiesc în mediul rural, iar aproape 30% dintre angajaţi lucrează în agricultură. Cu toate acestea, statisticile Băncii Mondiale ne plasează pe un „onorabil” loc 12 în lume, la importul de produse agroalimentare.

PE ACEEAȘI TEMĂ România, de vânzare: danezii ne cumpără agricultura, americanii casele, iar restul, ce se mai poate

 

9 January 2014