Credite mai scumpe în euro, creşterea economică redusă şi reticenţa crescută a investitorilor sunt principalele neajunsuri pe care analiştii le găsesc, atunci când vine vorba de repercusiunile pe care retrogradările S&P le-ar putea avea asupra României. Dar această mişcare vine şi cu avantaje, nu doar cu neajunsuri. Astfel, anunţă specialiştii, România este cu un pas mai aproape de alte ţări europene. Am câştigat deci, fără niciun efort, mai mult spaţiu de negociere la masa europeană de discuţii.
Scumpirea creditelor în euro este cea mai probabilă reacţie pe care o va resimţi România în urma retrogradării
celor nouă ţări, precum şi cea mai rapidă. Este de aşteptat ca, în termen de doar câteva zile, băncile-mamă să finanţeze sucursalele locale mai scump, iar investitorii să îşi crească rapid
marjele de precauţie. Aceste reacţii s-au făcut deja simţite în restul lumii, la doar câteva ore după anunţul oficial al agenţiei de rating.
„Efectul imediat al acestor decizii se va simţi în costul de finanţare. Din păcate pentru noi, faptul că Franţa, Italia, Austria se finanţează mai scump înseamnă că şi preţul capitalului direcţionat către România va fi mai mare”, a declarat analistul Florin Cîţu.
Retrogradările internaţionale ar putea însemna un boom pentru creditarea în lei
Dar această schimbare nu este neapărat una negativă. Într-o piaţă în care Banca Centrală se luptă oricum să reducă finanţările în altă monedă decât cea naţională, în condiţiile în care băncile au fost oricum obligate să facă netentante creditele în euro, o asemenea manevră este chiar de natură să nu îi îngrijoreze pe bancheri.
„Finanţările în euro, cel mai probabil, vor avea o tendinţă de scumpire în România, ceea ce poate avea şi un aspect pozitiv, prin stimularea creditării în lei. În ceea ce priveşte riscul deprecierii leului, cu o inflaţie mică şi în scădere, spaţiul de manevră este mai mare şi ca dobândă, dar şi la nivel de curs. Cu un curs uşor mai depreciat, până la 4,4 lei/euro, nu văd efecte semnificative. Important este să nu fie mai mult”, a adăugat Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank România.
Există posibilitatea unui noi val de retrogradări, mai aproape de România
Cu adevărat îngrijorător pentru România ar putea să fie, însă, un nou val de retrogradări. Încrederea scăzută în aceste nouă ţări puternice din Zona euro ar putea conduce la ipoteza că ţările est-europene ar avea nevoie cu atât mai mult de ajustări de rating. Totuşi, în această ipoteză, România are avantajul unei economii relativ solide, prin comparaţie cu alte ţări.
„Dacă ai ajuns să retrogradezi ţări ca Austria şi Franţa, investitorii se vor întreba: dar Europa de Est ce are? E posibil ca, la nivel european, să vedem un nou val de aversiune şi să vedem o aversiune şi în Europa de Est, prin contagiune, prin neîncredere. Să sperăm că pieţele vor mai începe să se diferenţieze. România are politici sănătoase, a redus deja deficitul, arată mult mai bine decât multe state din Europa şi cu o evoluţie în continuare în îmbunătăţire”, a continuat Ionuţ Dumitru.
Un pas în spate pentru unii, un pas în faţă pentru România
Partea bună, în toate aceste schimbări, constă în faptul că România a dobândit astfel o poziţie privilegiată în zonă. S&P a adus ratingul României mai aproape de cel al altor ţări europene, în linie cu existenţa unui diferenţial de risc real mai scăzut.
Există specialişti în economie care spun că acest val de retrogradări nu este alarmant, atât timp cât nu este unanim acceptat de toate agenţiile de rating.
„Nu va fi un impact semnificativ dacă nu face un pas similar şi Moody's sau Fitch.”, a atras atenţia Dan Bucşa, economistul şef al UniCredit Ţiriac Bank.
Europa trebuie să îşi conştientizeze minusurile şi să înveţe să lucreze cu ele
Oricum, retrogradările făcute de S&P sunt de natură să ridice un semnal de alarmă. Analiştii avertizează că, pe termen lung, dacă Uniunea Europeană vrea să rămână competitivă la nivel global, este necesară o creştere a productivităţii şi înscrierea pe un canal de creştere economică sustenabilă.
„Decizia S&P de a reduce ratingul suveran pentru majoritatea ţărilor din Zona euro este una foarte greu de digerat. Teoretic, pentru a repara această situaţie, Zona euro trebuie să reducă datoria publică şi să arate cum poate să crească veniturile credibil. Pentru ambele, este nevoie de timp. O altă soluţie ar fi fost creşterea economică, dar aici probabilitatea este mult mai mică”, a comentat analistul Florin Cîţu.
Totodată, retrogradarea poate fi exact demersul necesar pentru restabilirea încrederii în economia zonei.
„Această modificare este, în realitate, un pas spre normalitate, în sensul restabilirii încrederii în arhitectura internaţională de ratinguri şi evidenţierea diferenţelor relative de risc ale diferitelor economii.”, a comentat Isar.
S&P a retrogradat vineri ratingurile Italiei, Spaniei, Portugaliei şi Ciprului cu câte două trepte şi pe cele ale Franţei, Austriei, Maltei, Slovaciei şi Sloveniei cu o treaptă.
- Calificativele Franţei şi Austriei au fost coborâte de la AAA la AA+, clubul ţărilor din Zona euro cu rating maxim fiind astfel restrâns la patru membri - Germania, Olanda, Luxemburg şi Finlanda.
- Olanda, Luxemburg şi Finlanda au fost puse însă pe perspectivă negativă, singura ţară complet neafectată de raportul S&P fiind Germania, al cărei rating a fost confirmat, cu perspectivă stabilă.
16 January 2012
