Industria bucureșteană – moștenirea comunismului, domeniul în baza căruia România a funcționat și a devenit cunoscută în întreaga lume, vreme de decenii, a dispărut definitiv de pe harta orașului. În schimb, a fost înlocuită cu centre de desfășurare a activităților bucureșteanului modern: malluri, hypermarketuri, birouri sau locuințe noi. În unele cazuri, fostele fabrici s-au transformat în mahalale care așteaptă oportunitatea potrivită pentru a deveni puncte-cheie pe harta consumatorismului.

38766-uzina.jpgÎn era comunistă, consumul era promovat drept dușamnul de moarte al societății. Industria, în schimb, era cea care ar fi condus pe culmi atât țara, cât și muncitorul. Această doctrină a dispărut brusc, odată cu promotorul ei, Nicolae Ceaușescu. Imediat după revoluție au început marile privatizări, care au dus fabricile și uzinele țării în paragină. Acum, 25 de ani mai târziu, apetitul pentru consum este atât de mare încât dezvoltatorii de magazine mici și mari dau buzna în România, construiesc în ritm alert și pun centrele comerciale în funcțiune chiar înainte ca ele să fie complet finalizate. Paradoxal, unele dintre aceste centre comerciale sunt conduse de oameni care au legătură directă cu fostul regim. Un exemplu elocvent în acest sens este proiectul-mamut Băneasa Investment, construit de constroversatul om de afaceri Puiu Popoviciu. Socrul acestuia a fost Ion Dincă, influentul politician comunist român, fost prim-ministru și Primar al Bucureștiului, cel care a încercat fără succes să îl convingă pe Ceaușescu de faptul că ar trebui stimulat consumul intern. Dictatorul a exclus vehement această idee, pe care însă ginerele lui Dincă a pus-o în aplicare cu succes. Popoviciu a fost unul dintre primii oameni de afaceri care au intuit potențialul pe care îl au fostele fabrici și uzine, transformate în active imobiliare. În ultimii 15 ani, aceasta s-a dovedit a fi o rețetă de succes pentru zeci de alte businessuri locale. Cel mai recent caz este Mega Mall – noul hit în materiale de centre comerciale. Fondul de Investiții NEPI au investit 165 de milioane de euro pentru a transforma fabrica Electroaparataj din Capitală într-un centru comercial modern, care are un grad de ocupare de 98% și ar trebui să genereze încasării de 16,5 milioane de euro din chirii și să aibă până la 60.000 de vizitatori pe zi. 

Interprime Properties, divizia de investiții a grupului IKEA, a cumpărat uzina Timpuri Noi

Uzina Timpuri Noi a funcționat până recent. Abia în 2008 și-a închis porțile, după o privatizare eșuată, desigur. Poziționarea excelenetă, în imediata vecinătate a zonei Piața Unirii, a făcut-o interesantă pentru mai mulți investitori. Cumpărătorul a fost Interprime Properties, divizia de investiții a grupului suedez IKEA. Noii proprietari au anunțat inițial că vor construi acolo un centru comercial, dar apoi și-au schimbat planurile, anunțând dezvoltarea unui proiect care va cuprinde locuințe, spații hoteliere și clădiri de birouri.

Uzina Semănătoarea: cumpărată cu un preț derizoriu, și-a făcut proprietarul milionar în euro

Un alt caz de privatizare eșuată transformată în investiție imobiliară este și Uzina Semănătoarea, care a avut șansa de a fi cumpărată de unul dintre liderii mondiali în domeniul utilajelor agricole, dar Statul a refuzat. Uzina a fost vândută în schimb pentru un preț derizoriu unui om de afaceri local, care a revândut rapid și în profit. a plătit 2 milioane de lei pentru 43 de hectare de teren și hale, pentru ca apoi să vândă un singur hectar cu un milion de euro. Pe restul terenului, omul de afaceri a dezvoltat proiectul Sema Parc, care cuprinde spații de birouri, spații comerciale, săli de sport, precum și spații de producție și depozitare.

Uzina Republica are valoare de patrimoniu și nu poate fi dărâmată. Momentan.

Un caz special este uzina Republica, care deși a ajuns în ruină după o privatizare eșuată, la fel ca întoate celelalte cazuri, are un statut special: are valoare de patrimoniu, deci nu poate fi demolată. Prin urmare, este lăsată în paragină și vândută bucată cu bucată, la fier vechi. Uzina se întinde pe 25 de hectare și este evaluată la 36 de milioane de euro. Alte 10 hectare care aparțin uzinei au fost cumpărate de Primăria Sectorului 3 în anul 2013, pentru 10 milioane de euro, cu scopul de a se dezvolta o nouă zonă rezidențială, precum și un parc științific și tehnologic. Planurile urbanistice sunt în curs de avizare, la Primăria Capitalei.

Povestea privatizării eșuate a transformat în malluri fabrici și uzine din toată țara

Acestea sunt doar câteva exemple de reconversie industrială din București, dar situașii similare se întâlnesc în întreaga țară. În Brașov, de exemplu, uzina Tractorul s-a transformat și ea în mall. Investitorul este Immochan, care are planuri pentru dezvoltarea unui ansamblu imobiliar, lângă centrul comercial: 2.000 de apartamente construite pe 100 de hectare. Aceeași situație este și în Craiova, unde cea mai cunoscută uzină a orașului, Electroputere, s-a transformat în mall în anul 2011. Iar exemplele ar putea continua. Lista achizițiilor de fabrici și uzine de către dezvoltatorii de centre comerciale, birouri sau rezidențe se ridică la câteva zeci. Fiecare obiectiv industrial este cu atât mai interesant cu cât se află într-un oraș mare sau într-o zonă cu o mare densitate a locuitorilor, în așa fel încât să asigure un flux important al trecătorilor. Se poate spune cu ușurință că aceasta este afacerea ultimelor două decenii, dedicată atât investitorilor onești, cât și celor care au fost la locul potrivit, la momentul potrivit și au avut acces direct către aceste mine de aur imobiliare.

 

24 November 2015