În căutare de profit şi stabilitate în vremuri economice dificile, românii cu bugete mici şi mijlocii au ales să îşi plaseze banii în agricultură şi afaceri conexe. Cifrele arată o creştere puternică a numărului de IMM-uri pe acest segment. Oameni de afaceri cu experienţă sau persoane fizice care şi-au investit economiile, cu toţii au fost încurajaţi de calculele care arată că, în acest moment, nu există un domeniu care să aducă profituri mai rapide decât agricultura.

31238-agricultural_investments.jpgEficienţa investiţiilor în agricultură pe timp de criză a fost dovedită de istorie în mai multe rânduri, iar potenţialul neexploatat al României pe acest segment a atras atenţia investitorilor. Dincolo de oamenii de afaceri străini care cumpără suprafeţe impresionante de teren la noi în ţară, există românii care şi-au deschis firme mici sau mijlocii în domeniu. Numai anul trecut au fost înfiinţate aproape 21.000 de IMM-uri având ca obiect de activitate agricultura, potrivit unui raport realizat de către fundaţia Post-Provatizare. Cifra reprezintă 16,5% din numărul total de firme nou apărute, clasând sectorul pe locul al doilea, după comerţ.

„Din acest total al IMM-urilor, trei sferturi nu au legatură directă cu cultivarea, ci cu prelucrarea şi vânzarea produselor. Cumpără de la ţărani şi fie vând produsele în piaţă, fie produc conserve, compot ori suc. O altă nişă în dezvoltare este cea de depozitare a produselor agricole. Țăranii care au din ce trăi nu îşi vând produsele în august, le vând primăvara următoare. Dacă nu au unde să le ţină, plătesc o chirie mică şi le duc în depozite special amenajate”, spune Robert Dobrescu, manager Nobila Casă Răsăriteană.

Cererea mare din partea procesatorilor ar trebui să crească nivelul producţiei

Un număr al procesatorilor mai mare decât cel al producătorilor este atipic, pentru o ţară cu o agricultură dezvoltată. Dar cum în România acest segment a fost neglijat, este de aşteptat ca volumul în creştere al cererii procesatorilor să stimuleze producţia. Între timp, producătorii încă vând la preţuri de rabat şi rămân cu marfă fără clienți. 

Țăranul român nu înţelege conceptul de a se asocia. Să se unească 15 tarlale, să vândă cu schimbul în piaţă, să împartă profitul dar şi paguba, pentru că asta este cea mai mare problemă. În plus, asocierea îţi permite să vinzi mai scump, pentru că dispare concurenţa de proximitate. Și dacă vinzi 1,5 lei/kg jumătate din producţie, este mai bine decât să vinzi acelaşi volum cu 0,5 lei, pentru că ţii preţul jos, vinzi mai bine decât vecinul”, arată reprezentantul Nobila Casă Răsăriteană.

Clienţii din agricultură sunt dispuşi să plătească mult pentru că se aşteaptă la profit rapid

Orice tactică ar alege producătorii, indiferent dacă încearcă să supravieţuiască sau reuşesc să facă profit, perspectivele pentru ei sunt încurajatoare. Agricultura a cunoscut o dinamică pozitivă în ultimii ani. Chiar microîntreprinderile şi întreprinderile mici au fost cele care au contribuit semnificativ la creşterea totala raportată pentru anii trecuţi. Iar trendul crescător îi face pe specialiştii în domeniu să vadă agricultura ca un segment stabil, chiar dacă la valori mici faţă de potenţial. Mai mult, agricultura este văzută ca unul dintre foarte puţinele domenii cu tendinţe de evoluţie constant pozitivă, pe termen mediu şi scurt.

„În momentul acesta, producţia este o idee mai bună decât vânzarea terenului. Leneşii caută terenuri complete, suprafeţe mari, care nu mai există, iar ceilalţi caută să completeze tarlale. Ceea ce înseamnă că tu, ca proprietar, nu poţi să vinzi dacă nu este un proprietar măricel pe lângă tine, interesat să îţi ia bucata. Dacă interesul este mare, proprietarii pot obţine şi un preţ cu 50% peste preţul  pieţei. Terenul în România costă atât de puţin încât cumpărătorilor nu le pasă cât plătesc. Preţul total este oricum foarte bun şi îşi amortizează investiţia în trei-patru ani. Nu cred că există un mod mai rapid de amortizare a investiţiei decât în agricultură”, încheie Robert Dobrescu, oficial Nobila Casă Răsăriteană.

Potenţialul din agricultură a reuşit să pună în mişcare chiar şi unul dintre cele mai amorţite domenii ale  ţării: finanţarea europeană. Astfel, pentru investiţiile din domeniu, rata de absorbţie a fondurilor europene este de 50%, de aproximativ trei ori mai mult decât media naţională.

NU RATA: Străinii deţin deja o suprafaţă impresionantă din terenurile României. Ce pierdem noi şi ce câştigă ei?

 

30 July 2013