În timp ce întreaga lume se concentrează pe tehnici moderne de construcție, pentru anumite zone ale României este crucială păstrarea metodelor moștenite din tată în fiu, de generații întregi. Acoperișurile de stuf din satele din Delta Dunării ar putea ajunge în patrimoniul imaterial UNESCO. Dar în timp ce echipele de voluntari se străduiesc să facă acest lucru posibil, localnicii ar putea zădărnici întregul proces prin dorința lor de a avea case ca la oraș. Deși multe case au acum acoperișurile din țiglă sau tablă iar numărul meșteșugarilor de primă mână a scăzut la unul singur, sunt încă zone bine conservate de locuitorii care înțeleg importanța tradiției. Pentru ceilalți, s-a demarat campania de conștientizare numită „Stuful e beton!”.

35121-casa_letea.pngDelta Dunării are nevoie de puțină răbdare. Este vorba desore răbdarea localnicilor ei, care  se grăbesc să se modernizeze. Din dorința de a trăi cât mai mult ca la oraș, aceștia au început să dărâme masiv acoperișurile de stuf, pe care le reconstruiesc acum din țiglă sau tablă. Cererea pentru acoperișurile de stuf este atât de mică încât meșterii sunt aproape imposibil de găsit.

„Localnicii care au renunțat la acoperișurile din stuf spun că au făcut-o din comoditate, este greu să găsești un meșter bun, care să fie disponibil atunci când îți propui tu renovarea. În Letea este un singur meșter ”de prima mână” cum își spune el, care lucrează alături de fiul său și primește comenzi în toată Delta.  Prețul unui acoperiș din stuf este de aproximativ 12.000 de lei pentru o casă de 20 de metri lungime, prețul include manopera și materia primă. Pentru localnicii acoperișul de stuf este chiar mai ieftin, ei având dreptul să recolteze stuful iarna pentru folosirea în gospodării”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Loredana Pană, coordonator de proiect Asociația Letea în UNESCO

În noiembrie va fi gata studiul pregătitor pentru UNESCO

Alături de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și Centrul de Resurse pentru Participare Publică, asociația Letea lucrează la dosarul care ar putea aduce recunoașterea internațională a acoperișurilor de stuf din România. Dosarul urmează să fie depus la Ministerul Culturii, iar scopul este includerea meșteșugului realizării acoperișurilor din stuf în patrimoniul imaterial UNESCO.

„Până în noiembrie va fi gata studiul unde vor fi descrise particularitățile acestui meșteșug, tehnicile de lucru, de ce este el unic, avantajele lui și impactul în comunitate. Acoperișuri din stuf se fac și alte țări, însă metoda de lucru din Delta Dunării este unică și asta vrem să arătăm. Dacă Ministerul Culturii susține demersul nostru, meșteșugul va intra pe lista României pentru UNESCO, urmând să fie votat de către Comisie în cadrul întâlnirii anuale unde sunt discutate toate propunerile”, continuă Loredana Pană.  

Legile pentru protejarea Biosferei Delta Dunării există, dar nu sunt aplicate

La nivel declarativ, proiectul a atras susținerea tuturor autorităților locale și centrale cu competențe în domeniul cultural. La nivel de implicare directă însă, mobilizarea este dificilă. Protejarea peisajului rural tradițional din Delta Dunării nu pare a fi o prioritate.

„Deși Regulamentul cadru de Urbanism pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării prevede reguli stricte de construcție, ele nu sunt respectate. Din păcate, sunt prea puține campanii care promovează peisajele rurale tradiționale și localnicii nu înțeleg beneficiile pe care ar putea să le aibă pe termen lung, prin ecoturism. Casele tradiționale pot fi modernizate în interior, însă important este aspectul aspectul exterior, adică acoperișurile din stuf și culorile specifice deltei, verde, albastru și gri, arată reprezentantul Asociației Letea în Unesco.

Cel mai bine conservat sat tradițional din Delta Dunării este Letea, dar acest lucru a fost posibil nu datorită reglementărilor, ci din cauza izolării. Crișan, Pardina, Maliuc sunt comune mult mai afectate de construcțiile haotice. Iar acest lucru se traduce în beneficii mai puține chiar pentru localnici.

„În Letea există o mână de oameni care au înțeles de ce este important să continue tradiția locală și dau un exemplu bun în comunitate, atragand zeci de turiști în fiecare vară. Din fericire în Letea nu este prea târziu, sunt încă majoritatea caselor acoperite cu stuf, important este ce facem de acum în continuare ca localnicii să nu recurgă la alternative așa cum s-a petrecut în majoritatea satelor din Deltă”, încheie Loredana Pană, coordonator de proiect Asociația Letea în UNESCO.

CITEȘTE ȘI: 

 

23 September 2014