România agricolă este cunoscută drept o mină de aur, pentru marii investitori străini. Pământul fertil, prețurile încă insignifiante, profitul uriaș și rapid, toate îi conving pe agricultorii străini să cumpere România hectar cu hectar. Ei dețin aproape jumătate din totalul terenurilor agricole autohtone, iar specialiștii se așteaptă ca numărul tranzacțiilor să crească susținut. Acest scenariu este de natură să îi îngrijoreze pe mulți, dar există o limită până la care străinii pot cumpăra teren agricol în România, iar prezența străinilor nu este tocmai nocivă, arată experții în domeniu. Cel puțin nu încă.

38725-agricultura.jpgItalieni, germani, austrieci, unguri, danezi… de fapt, toți europenii vor să devină proprietari de teren agricol, în țara noastră. Ba chiar sunt multe oferte și din afara Europei. Este un lucru cât se poate de firesc, în condițiile în care noi avem pământ de vânzare, iar eu au banii. Desigur, românii au prioritate. De fapt, în momentul în care un străin își anunță intenția de cumpărare, vecinii terenului vizat își pot exercita dreptul de preempțiune. Cu alte cuvinte,  pot să ceară să îl cumpere ei, în locul străinilor, iar proprietarii sunt obligați de lege să îi prefere pe ei ca și clienți. Dar aceste situații sunt rar întâlnite.

Degeaba există dreptul de preempțiune, dacă nimeni nu îl folosește. E valabil 30 de zile, dar de multe ori, țăranii români nu au bani pentru a cumpăra terenurile vecinilor. Probabil că, de cele mai multe ori, nici nu citesc anunțul cu pricina. Poporul român nu are cultura de a citi afișele de interes, nici măcar pe cele cu fumatul interzis nu le citesc. Degeaba e anunțată intenția de vânzare, dacă vecinii ori nu au bani, ori nu se uită la anunț”, a explicat pentru IMOPEDIA.ro Robert Dobrescu, Nobila Casă Răsăriteană.

Din totalul de 13 milioane de hectare de teren agricol din România, 5 milioane de hectare sunt deținute de străini

Așa s-a ajuns în situația în care din totalul de 13 milioane de hectare de teren agricol, cât are România, 5 milioane de hectare sunt deținute de străini - adică peste 40% din total. Dintre aceștia, 30% dintre terenuri sunt deținute de oameni și firme din UE, iar restul de 10% se află în posesia persoanelor din afara Uniunii Europene. o situație firească, pentru contextul politico-economic al țării noastre.

Consider că este bine să avem mari agricultori. Ar fi fost bine să fie români, dar acest lucru nu se întâmplă nicăieri în Est. În Vest există câteva sute de ani de încetățenire a proprietății, noi mai avem foarte mult până ajungem acolo. Până atunci, nimeni nu poate să fugă cu pământul în cârcă. Pot doar să fugă cu recolta și profitul, dar asta puteau face și fără să fie proprietari, cumpărând  de la producători la un preț mult sub cel cu care o revindeau”, continuă Robert Dobrescu.

Un alt aspect de luat în calcul este acela că aranjamentele actuale ale proprietăților nu permit străinilor să cumpere mult mai mult decât dețin în prezent. Pe de o parte, prețul mediu continuă să crească în ritm galopant. Comparativ cu anul 2008, acestea s-au dublat, ajungând la 2.600-3.600 euro/hectar, dar încă sunt și de 10 ori mai mici decât  în țările vestice. De cealaltă parte, nu trebuie neglijată nici puterea investitorilor locali.

„Procentul străinilor cred că mai crește până la 55%, prag care nu cred că va mai fi depășit. Sunt și foarte mulți agricultori români care cumpără absolut orice apare în perimetrele lor. Sunt doar câteva zone în care mai au unde să intre străinii. Au intrat într-o bucată de Bărăgan, au intrat în Câmpia de Vest, ceva prin Transilvania, pe baza proprietățolor funciare maghiare, iar din Moldova, cel puțin în procent de două treimi este autohtonă. În Dobrogea sunt proprietari localnicii, fie ei machidoni sau etnicii turco-tătari, deci nu cred că este loc pentru depășirea acestui procent”, continuă oficialul Nobila Casă Răsăriteană.

Tehnologizarea ar putea scădea numărul celor care muncesc în domeniu de la 30% la mai puțin de 5%

Un aspect important pe care ar putea să îl cultive străinii în România este tehnologizarea domeniului agricol. În acest moment, 30% din populția activă a țării lucrează în agricultură. Un procent uriaș, comparativ cu țările dezvoltate.

O țară dezvoltată are 50%-70% din populația activă angajată în domeniul serviciilor, deci domeniul terțiar transporturi, comunicații, turism, comerț etc. Un procent de 20-40% lucrează în industrie, iar în agricultură, sub 10%. Dacă se ajunge la mai puțin de 5% e perfect. Dacă ai foarte puțini oameni care lucrează în agricultură, din cei care pot munci, înseamnă că ai un grad de tehnologizare agricolă ridicată. La noi, trei milioane de oameni lucrează cu brațul, cu calul, cu tractorul, pentru că nu există altă cale”, explică Robert Dobrescu.

Dincolo de interesele investitorilor, terenul agricol este de interes și pentru stabilitatea unor economii întregi. Țări suprapopulate, precum China sau India, achiziționează teren agricol în afara granițelor, ca măsură preventivă pentru asigurarea nevoilor de hrană. Terenul agricol s-a transformat într-un bun strategic și trebuie tratate ca atare.

CITEȘTE ȘI:

16 November 2015